„Nu pot fi puse în aceeași oală”: ANSA explică cum a ajuns pe rafturi „unt de 82,5%” cu grăsimi vegetale

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a venit cu precizări după ce, în spațiul online, au apărut acuzații privind vânzarea unor produse prezentate ca unt, dar care conțin în mare parte grăsimi vegetale. Autoritatea atrage atenția că untul, margarina și spread-urile sunt categorii distincte de produse, iar etichetarea și plasarea lor la raft trebuie să permită consumatorului să facă o alegere informată.

Ce a stârnit reacțiile

Adrian Solomon, un consumator, a atras atenția, printr-o postare amplă pe rețelele sociale, asupra modului în care unele produse alimentare sunt etichetate și prezentate în magazine, susținând că acestea pot induce în eroare cumpărătorii.

Este vorba despre un produs expus în vitrinele destinate untului, ambalat și promovat vizual ca atare, dar care, potrivit listei de ingrediente, conține preponderent grăsimi vegetale, nu grăsimi din lapte. Bărbatul afirmă că această practică profită de graba și neatenția consumatorilor.

„Pe față scrie mare: «82,5% grăsime» – exact cât are untul adevărat. Sună bine, nu? Doar că, atunci când citești ingredientele, apare surpriza: 82,5% grăsime totală, din care 66% sunt grăsimi vegetale. Consumatorul grăbit vede procentul de 82,5%, îl asociază automat cu untul și îl pune în coș. Producătorul profită de neatenția oamenilor, creează confuzie intenționată și te face să plătești preț de unt pe un produs cu multă grăsime vegetală”, a relatat Solomon.

În mesajul său, Adrian Solomon ridică și semne de întrebare cu privire la controalele efectuate de autorități, întrebându-se cum astfel de etichete ajung pe piață fără obiecții.

„Untul adevărat înseamnă grăsimi din lapte, nu din plante. Dacă apar grăsimi vegetale în proporție mare, nu mai vorbim de unt, ci de un amestec, așa cum scrie, de altfel, și pe ambalaj, dar foarte mărunt. Sfat simplu: nu vă uitați doar la procentul mare de grăsimi de pe față. Citiți lista de ingrediente, sursa grăsimilor – lapte sau vegetal – și denumirea legală a produsului, nu doar ce sugerează ambalajul. Sunt sigur că mulți oameni cumpără așa ceva crezând că iau unt, la fel cum am crezut și eu”, a conchis Adrian Solomon.

Reacția ANSA

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor subliniază că etichetarea și prezentarea la raft a produselor alimentare trebuie să fie corecte, lizibile și să nu inducă în eroare consumatorii.

Autoritatea recunoaște că similitudinile vizuale dintre ambalajele de unt, margarină și diverse spread-uri pot crea confuzie, mai ales atunci când informațiile esențiale despre compoziția produsului sunt greu de observat.

„Untul, margarina și spread-urile nu pot fi puse „în aceeași oală”! Deși produsele compuse cu adaosuri de grăsimi vegetale nu sunt interzise și sunt sigure pentru consum (atât timp cât respectă normele legale), ele sunt categorii distincte. Untul este un aliment de origine animală, produs din smântână sau lapte, în timp ce spread-urile și margarinele au compoziții diferite, pe bază de grasimi vegetale, iar consumatorul are dreptul să știe exact ce cumpără!”, a accentuat instituția.

Potrivit Agenției, legislația interzice explicit practicile care pot induce în eroare cumpărătorul.

„Este strict interzisă atribuirea de proprietăți pe care produsul nu le are, sugerarea unor caracteristici speciale care sunt, de fapt, comune tuturor produselor similare, sau inducerea ideii că un produs conține ingrediente precum laptele ori smântâna, atunci când acestea au fost înlocuite cu grăsimi vegetale. Separarea la raft nu este o recomandare, ci o obligație legală”, precizează ANSA.

ANSA subliniază că alegerea finală a produselor rămâne la latitudinea consumatorului, însă această alegere trebuie să fie una informată. În acest context, instituția încurajează cetățenii să acorde atenție etichetelor și să sprijine producătorii locali.

În cazul depistării unor neconformități, consumatorii sunt îndemnați să depună o petiție la ANSA sau să apeleze Call Center-ul Agenției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: