An armed MQ-9 Reaper unmanned aerial vehicle taxis down a runway in Afghanistan. (U.S. Air Force photo/Staff Sgt. Brian Ferguson)

NYT: Drona americană doborâtă în Marea Neagră în urma coliziunii cu un avion rusesc decolase din România

Drona MQ-9 doborâtă în Marea Neagră în urma coliziunii cu avionul rusesc Su-27 decolase în dimineața de 14 martie de la baza sa din România pentru o misiune de recunoaştere programată în mod obişnuit, care durează de obicei nouă până la zece ore, şi era neînarmată. Informațiile au fost confirmate de către un oficial militar american de rang înalt pentru The New York Times.

Zburând la o altitudine de circa 7,5 kilometri, camerele sofisticate şi alţi senzori ai dronei Reaper pot surprinde activitatea în Crimeea controlată de Rusia, în timp ce zboară în spaţiul aerian internaţional, o misiune tipică pe care dronele MQ-9-urile au efectuat-o şi cu mult înainte de începerea războiului din Ucraina, a spus oficialul.

Incidentul din 14 martie i-a uimit însă pe oficialii militari americani, care l-au urmărit prin intermediul unei transmisii video din dronă către un centru de operaţiuni de la Baza Aeriană Ramstein din Germania. Departamentul Apărării parcurge paşii necesari pentru a declasifica imaginile, scrie NYT.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, a declarat că au mai existat interceptări similare din partea avioanelor ruseşti în ultimele săptămâni – aproape toate petrecându-se fără incidente, potrivit oficialilor militari -, însă acest episod se remarcă prin neprofesionalism şi lipsa de siguranţă.

Atacul asupra dronei nu a fost neapărat un accident, spun oficialii americani, care susţin că avioanele ruseşti au aruncat, de exemplu, deliberat combustibil în faţa dronei. Însă oficialii americani nu cred că ruşii au intenţionat să lovească elicea dronei cu avionul lor, o mişcare riscantă ce ar fi putut doborî cu uşurinţă nu doar drona, ci şi avionul rusesc Su-27.

Amintim că, un avion rusesc Su-27 s-a ciocnit cu o dronă americană MQ-9 deasupra Mării Negre.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tranzacții de milioane către companiile lui Plahotniuc și rolul lui Candu. Conducerea GMG și Prime, audiată în instanță

Foști angajați ai companiilor afiliate lui Vladimir Plahotniuc au depus mărturii în instanță în dosarul privind furtul miliardului. Avocatul a susținut că martorii nu au oferit informații relevante pentru acuzațiile aduse lui Plahotniuc, însă procurorul a respins această afirmație. NM explică ce au declarat martorii despre tranzacțiile de milioane către companiile controlate de Plahotniuc și cum, potrivit acuzării, acestea se leagă de frauda bancară și de probele din dosar.

O nouă ședință de judecată într-unul dintre dosarele lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului, a avut loc pe 5 noiembrie. Instanța a audiat mai mulți martori care au activat în companiile controlate de fostul lider democrat, printre care fostul administrator al GMG Production, Sergiu Latîș, și fostul director general al postului de televiziune Prime, Petru Jelihovschi. Pe lângă aceștia, au mai depus mărturii alți șase martori. Astfel, până în prezent, instanța a audiat 25 din cei 51 de martori ai acuzării.

Ce au declarat martorii

Latîș a declarat că în anii 2010–2014 a condus compania Media Production, unde se ocupa exclusiv de producerea conținutului media. Potrivit lui, toate chestiunile financiare erau gestionate de compania parteneră Prime Management, condusă de finul lui Plahotniuc, Andrian Candu. La ședințele de lucru participa și Plahotniuc, însă Latîș nu a putut explica în ce calitate era prezent fostul lider al Partidului Democrat.

Răspunzând la întrebări, el a vorbit despre transferul a 2,5 milioane de euro în contul companiei Media Production de la compania OTIV, care figurează în ancheta privind frauda bancară. Latîș a spus că ulterior compania Media Production a fost absorbită de General Media Group.

Jelihovschi, la rândul său, a declarat că în anul 2008 Plahotniuc i-a propus să ocupe funcția de director al postului Prime. El a mai relatat că compania OTIV a transferat către Prime 2,7 milioane de dolari pentru achiziționarea postului de televiziune 2 Plus (ulterior redenumit Canal 2). Această tranzacție a fost confirmată de contabila postului Prime, care a depus mărturie în aceeași ședință de judecată. Ea a admis că banii ar fi putut veni din străinătate.

În instanță au fost audiați, de asemenea, doi martori ale căror companii au efectuat lucrări de construcție la comanda companiei lui Plahotniuc, Finpar Invest, inclusiv la Hotelul Codru.

Plahotniuc însuși a lipsit din nou de la ședință. Potrivit avocatului său, el continuă să studieze materialele dosarului și a cerut ca, deocamdată, ședințele să se desfășoare fără prezența lui.

Ce spun avocatul și procurorul

Avocatul inculpatului, Lucian Rogac, a afirmat că martorii audiați pe 5 noiembrie nu au oferit niciun detaliu care să aibă legătură cu acuzațiile formulate împotriva lui Vladimir Plahotniuc. „Nimic legat de crearea unui grup criminal organizat. Nimic legat de frauda bancară și nimic legat de spălarea banilor. Ei nu au putut confirma nimic și nici indica vreo legătură cu tranzacțiile menționate în actul de acuzare”, a precizat avocatul.

Procurorul Alexandru Cernei, după ședință, a declarat că martorii relatează despre circumstanțele pe care le-au cunoscut în timpul activității lor în diverse funcții în companii implicate în tranzacțiile financiare. Martorii, de asemenea, relatează circumstanțe cunoscute de ei referitoare la anumite persoane, datele semnării contractelor și documentele financiare pentru realizarea acestor tranzacții.

„Vreau să precizez că acuzația în această categorie de infracțiuni — infracțiuni financiare, spălare de bani, delapidare, fraudă — se bazează în cea mai mare parte pe probe materiale atașate dosarului, adică pe fluxuri financiare, documente financiare primite din diferite țări și incluse în materialele dosarului. Martorii care sunt interogați confirmă doar o parte dintre aceste tranzacții, iar mărturiile lor corespund materialelor din dosar, care demonstrează faptul tranzacțiilor și scopul în care acestea au fost efectuate”, a explicat procurorul.

_______________________________________________________________________________

Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: