captură foto

O achiziție dubioasă, inițiată de fosta conducere a ASP, a fost suspendată. Gavrilița: S-a încercat prejudicierea statului cu sume enorme

Guvernul a stopat o achiziție de blanchete pentru pașapoarte în mărime de 500 mln de lei, autorizată de fosta conducerea a Agenției Servicii Publice (ASP). În cadrul unui briefing din 3 septembrie, premierul Natalia Gavrilița a anunțat că licitația respectivă ar fi fost organizată cu încălcări ale legislației, în care ar fi participat și ex-directorul instituției, Vladislav Zara. Dosarul urmează să fie transmis Procuraturii.

„Am anunțat acest briefing pentru a vă informa că achiziția dubioasă în mărime de aproape 500 mln de lei, anunțată în aprilie de către fosta conducere a ASP a fost oprită. Sunt foarte multe nereguli. Achiziția a fost inițiată imediat după ce Curtea Constituțională a decis dizolvarea Parlamentului, cu toate că în planul de achiziții anual al instituției nu era planificată. A fost organizată cu multiple încălcări ale legii, inclusiv modificarea de mai multe ori a sumei achiziției și a termenelor-limită pentru depunerea ofertelor”, a anunțat premierul țării.

Natalia Gavrilița a explicat că achiziția respectivă a fost organizată în grabă, cu toate că stocurile ASP de blanchete pentru pașapoarte și cantitatea disponibilă conform contractelor deja semnate asigura pașaportizarea pentru cel puțin un an.

„Decalajul enorm în valoarea ofertelor primite arată că ceva nu e în regulă fie cu caietul de sarcini, fie cu companiile participante. Cea mai scumpă ofertă era de 480 mln de lei, iar cea mai mică – de doar 168 mln de lei”, a adăugat Gavrilița.

În baza corpului de control inițiat de prim-ministru, achiziția a fost stopată. În urma verificărilor au fost identificate mai multe nereguli.

„Am rămas cu impresia că, pe final de mandat, fosta conducere a ASP a încercat să prejudicieze statul cu sume enorme”, a mai spus premierul.

Actuala conducere a ASP urmează să organizeze o nouă licitație. De asemenea, informațiile identificate de corpul de control urmează să ajungă la Procuratura Generală, pentru verificarea legalității a anumitor decizii. Natalia Gavrilița a mai menționat că dosarul cuprinde circa 600 de pagini – nume de companii, date despre transferuri și beneficiari.

Cum funcționa schema?

ASP are un contract cu o companie din Lituania, prin care, din prețul fiecărui pașaport, se achită o plată de royalty de 13,6 euro. Suma totală constituie peste 40 mln de euro, achitată de ASP din 2014 până în prezent. Aceste plăți nu ajung, însă, în Lituania, ci către o companie din Bulgaria, care are doar doi angajați.

Ultima decizie semnată de fostul director al ASP, în ultima sa zi de muncă, a fost autorizarea unui transfer de peste 1mln de euro către compania respectivă. În prezent, contractul existent este prelungit în mod automat, fără un nou tender, pentru un volum de 30% din numărul blanchetelor contractate, ceea ce contravine legislației. Maximul admis pentru un contract existent este de 15% din volumul inițial contractat.

***

Vladislav Zara a demisionat din funcția de director al ASP după ce Natalia Gavrilița a devenit prim-ministru. Noul director al ASP este Mircea Eșanu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri în Rusia: partidul lui Putin a obținut, din nou, majoritate constituțională. Câți ruși din Transnistria au votat la scrutin

În Rusia s-au încheiat alegerile pentru Duma de Stat. Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităților constituționale și în care au fost deschise secții de votare fără acordul Chișinăul, ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Potrivit CEC-ului rus, prezența la alegeri a fost de 59,32%, peste cea înregistrată la alegerile pentru Duma de Stat din 2021, când la urne s-au prezentat 51,72% dintre alegători.

După numărarea a 95,18% dintre procesele-verbale, partidul „Rusia Unită” conduce cu 57,83% din voturi pe listele de partid. Partidul Comunist are 13,81%, Partidul Liberal-Democrat (LDPR) – 8,98%, iar „Oameni Noi” – 7,96%. „Rusia Justă” a obținut 4,96%, fiind, la acel moment, sub pragul electoral de 5%. Totuși, președinta CEC, Ella Pamfilova, a declarat că formațiunea are „șanse mari” să depășească pragul electoral.

Astfel, „Rusia Unită” ar urma să obțină 355 de mandate în Duma de Stat, ceea ce îi asigură o majoritate constituțională, pentru care sunt necesare cel puțin 301 mandate, notează Meduza. Aceasta ar urma să fie cea mai numeroasă fracțiune parlamentară obținută de partid în istoria sa. Până acum, recordul „Rusiei Unite” era de 343 de mandate, după alegerile din 2016.

Partidul Comunist ar urma să aibă 40 de mandate, LDPR – 25, „Oameni Noi” – 20, iar „Rusia Justă” – patru, potrivit repartizării preliminare anunțate de CEC.

„Rusia Unită” a anunțat, de asemenea, că în noua componență a Dumei de Stat se vor regăsi 86 de persoane care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit partidului, acestea reprezintă aproximativ o cincime din numărul total al deputaților. Cifra a fost anunțată de secretarul general al partidului, Vladimir Iakușev.

Între timp, „Iabloko” – singurul partid de opoziție din Rusia care pledează deschis împotriva invaziei din Ucraina – a reușit să intre în Duma Regională din Novgorod. Potrivit datelor preliminare ale comisiei electorale regionale, formațiunea a obținut 6,2% din voturi, după numărarea a 96,86% dintre procesele-verbale. Regiunea Novgorod a fost singura în care lista „Iabloko” a fost admisă la alegerile regionale.

Primul loc în regiune a fost ocupat de „Rusia Unită”, care a obținut 38,37% din voturi.

Cum au votat cetățenii ruși din Transnistria

Potrivit CEC-ului rus, în regiunea transnistreană au votat 51 092 de cetățeni ruși pentru alegerile în Duma de Stat.

Cea mai mare parte dintre ei — 77,76%, adică 39 733 de persoane — au votat pentru „Rusia Unită”.

Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% din voturi (3 231 de alegători), LDPR — 4,4% (2 252), „Oameni Noi” — 3,25% (1 662), „Partidul Pensionarilor” — 2,41% (1 233), iar „Rusia Justă” — 2,23% (1 142).

„Rusia Unită” a fost înființată în 2001 și este principala formațiune politică asociată cu președintele Vladimir Putin. Partidul a câștigat toate alegerile pentru Duma de Stat organizate de când Putin a ajuns la putere, în 2000. Formațiunea îl susține pe Putin și politicile Kremlinului, inclusiv invazia pe scară largă a Ucrainei și anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate, nerecunoscută de comunitatea internațională.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: