O tânără de 16 ani din SUA, care a fost răpită, a fost salvată după ce a folosit niște gesturi învățate pe TikTok. Un motociclist a sunat la poliție după ce tânăra i-a semnalat că este în pericol, informează Antena 3, care citează presa din America.
Poliția din Kentucky spune că a oprit și l-a arestat pe James Brick după ce un motociclist a recunoscut gesturile mâinii și a sunat la 911.
Brick, în vârstă de 61 de ani, a fost acuzat de răpire. În timpul anchetei, poliția a găsit un telefon în posesia lui Brick, unde avea imagini cu o minoră în ipostaze pornografice.
Departamentul șerifului din Laurel a confirmat că adolescenta a folosit gesturile, care au fost postate pe TikTok și pe alte platforme de socializare, care înseamnă: ” violență acasă – am nevoie de ajutor – violență domestică”.
Oficialii spun că adolescenta fusese dată dispărută de părinții ei în Asheville, Carolina de Nord, săptămâna trecută, potrivit The Independent.
Potrivit adolescentei, ea a călătorit cu Brick prin Carolina de Nord, Tennessee, Kentucky și Ohio, a declarat departamentul șerifului într-un comunicat.
Departamentul de poliție nu a specificat ce semne a folosit adolescenta, dar susținătorii au încurajat persoanele aflate în dificultate să gesticuleze cu mâinile pentru a cere ajutor discret.
Fundația Canadiană pentru Femei a spus că un semnal universal de ajutor poate fi dat îndreptând palma unei mâini înainte, cu degetul mare în pumn și cu celelalte degete închise peste el pentru a îl „prinde”.
Persoanele aflate în primejdie au fost încurajate să folosească semnalul atunci când nu pot vorbi deschis despre o situație periculoasă în care s-ar putea afla.
Din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la Cobasna se află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcție, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanță de aproximativ 80-200 metri unul față de altul. Datele au fost comunicate pe 21 august de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, și directorul Agenției Informații Militare, Radu Cîșleanu. Potrivit lui Musteața, cele constatate reprezintă „un risc, dar limitat și controlabil”.
În timpul unei conferințe de presă, directorul SIS a spus că, de mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiul public într-un subiect de frică.
Ce s-a constatat
Musteața a declarat că au fost reunite informații din rapoarte oficiale ale misiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, din surse secrete umane și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice.
Cîșleanu a spus că depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii ’40, se află în prezent sub control de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staționate ilegal în regiunea trasnistreană. El a mai declarat că, în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22 de mii de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, a adăugat Cîșleanu, procesul a fost blocat de partea rusă. Potrivit acestuia, ultimele evaluări și vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20 de mii de tone de muniții.
„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupele ruse și de structurile de forță separatiste. În consecință, estimăm că în prezent în complex se mai află circa 14 mii de tone de muniții. (…) Din cele aproximativ 14 mii de tone existente, estimăm că doar în jur de 2800 de tine reprezintă încărcătură explozivă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare, fără încărcătură explozibilă”, a spus Cîșleanu.
El a mai declarat că, în cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă aproximativ 14-17% din aceasta. În cazul bombelor de aviație – o proporție poate ajunge aproximativ la 30-40% din greutatea acesteia.
Modul în care sunt depozitate munițiile
Cîșleanu a spus că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. „Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanță de aproximativ 80-200 metri una față de alta”, a comunicat acesta.
El a declarat că această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. „Scenariul realist a unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. (…) Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate”, a menționat acesta.
Musteața a declarat, cu referire la raport, că cele constatate reprezintă „un risc, dar limitat și controlabil”.
