Președinta Maia Sandu a venit cu o reacție la subiectul instituirii stării de urgență în Republica Moldova. Șefa statului susține că „este o încercare de a amâna dizolvarea acestui parlament”. Declarații în acest sens au fost făcute în platoul emisiunii „Secretele puterii”, astăzi, 31 martie.
„Ceea ce au făcut ei astăzi nu este un semn de grijă față de sănătatea oamenilor. Este o decizie goală. Nu are nimic în ea care să spună clar ce înseamnă stare de urgență, cum aceste măsuri, care lipsesc, vor duce la micșorarea numărului de cazuri de COVID. Eu înțeleg că este o încercare de a amâna dizolvarea acestui parlament”, a declarat Maia Sandu.
„O să aștept decizia Curții Constituționale, iar apoi vom merge pe scenariu pe care îl doresc majoritatea oamenilor din Republica Moldova și anume alegerile anticipate”, a mai spus aceasta.
Menționăm că deputații au votat pentru introducerea stării de urgență până la data de 30 mai 2021. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 52 de voturi. Deputații din opoziție au înaintat mai multe amendamente, printre care micșorarea termenului de instituire a stării de urgență, însă niciunul nu a fost aprobat.
Lista măsurilor restrictive va fi publicată în zilele următoare.
În Republica Moldova va fi modificat codul pașaportului cetățeanului. „PA” va fi înlocuit cu „PP”. Modificarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit unui proiect al Guvernului, mai multe documente vor suferi această modificare, însă fiecare va avea coduri specifice. Totodată, Guvernul urmează să aprobe și modelul cărții de rezidență – noul model de act de identitate destinat străinilor care au un drept de ședere legal în Republica Moldova.
Pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 10 septembrie se regăsește proiectul „Pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 522/2019 privind modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte (aprobarea modelului și punerea în circulație a cărții de rezidență, precum și modificarea codurilor pașapoartelor și a documentelor de călătorie)”.
Conform proiectului, modelul cărții de rezidență va fi pus în circulație începând cu 1 ianuarie 2026.
Proiectul mai prevede ca modelul pașaportului cetățeanului Republicii Moldova să fie următorul: pe pagina a doua — cea cu datele de identificare ale titularului — codul documentului „PA” să fie înlocuit cu codul „PP”.
Pașaportul de serviciu, la fel, va suferi modificări. Codul documentului „PS” va fi înlocuit cu codul „PO”.
Modificarea codului se va aplica și pentru mai multe tipuri de documente de călătorie.
Conform proiectului, prima literă indică faptul că documentul poate fi citit automat, iar a doua literă identifică tipul documentului de călătorie, și anume: pașaportul național (National/ordinary passport) – „PP”; pașaportul diplomatic (Diplomatic passport) – „PD”; pașaportul de serviciu (Official/service passport) – „PO”; documentul de călătorie pentru apatrizi (Statless passport) – „PS”; documentul de călătorie pentru refugiați (Refugee passport) – „PR”; documentul de călătorie pentru beneficiarii de protecție umanitară (Alien passport) – „PT”.
„De menționat că, în timpul controlului vizual sau manual, tipul documentului de călătorie poate fi recunoscut datorită copertei. De exemplu, în sistemul național al actelor de identitate, coperta pașapoartelor diplomatice este de culoare neagră. Prin urmare, în cazul utilizării sistemului automat pentru verificarea documentelor de călătorie la traversarea frontierei, la citire, este dificilă recunoașterea tipului documentului, deoarece sistemul accesează doar informația de pe pagina cu date. Astfel, din cauza lipsei standardizării și uniformizării utilizării celei de a doua litere din codul documentului, stabilirea tipului documentului devine imposibilă”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Guvernului.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, noile modificări vor crește gradul de siguranță a documentelor de călătorie și vor eficientiza procesul de verificare a actelor de identitate la traversarea frontierei. Actualizarea se va aplica de la 1 ianuarie 2026.
Proiectul vizează armonizarea legislației naționale cu legislația UE.
