Atunci, amendamentul a fost propus de către deputatul Vitalie Cernat. Ulterior, s-a constatat că inițiativa de a permite comercializarea carburanților în zona duty-free a venit din partea Ministerului Economiei. Autorul inițiativei, secretarul de stat al ministerului Vitalie Iurcu, a spus pentru NM că, în pofida avizului negativ al Ministerului Finanțelor, o asemenea experiență de comercializare a carburanților există și în alte țări și aceasta este una destul de reușită. Menționăm că o cotă importantă pe piața comerțului fără taxe era ocupată de către businessmanul Ilan Șor care însă a vândut deja această afacere la mijlocul lunii iunie.

Practic peste o zi după crearea majorității parlamentare, deputații au reușit să formeze câteva comisii.

Astfel, la 10 iunie, parlamentul a creat o comisie care va investiga circumstanțele în care s-au furat banii din sistemul bancar din Moldova. Aceasta este condusă de vicepreședintele parlamentului și vicepreședintele Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr» Alexandru Slusari. El a declarat că cele două comisii parlamentare anterioare nu au obținut nimic, de aceea este necesară una nouă.

Deosebirea principală a activității acestei comisii este transparența. O dată pe săptămână sau mai des, șeful acesteia prezintă rapoarte despre rezultatele activității în fața presei.

Comisia s-a adresat imediat cu zeci de cereri către instituțiile statului pentru obține informații, inclusiv la Procuratura Generală. Ce-i drept, cu aceasta din urmă, colaborarea nu a mers.

Procuratura Generală a refuzat să ofere și cel de-al doilea raport al detectivilor financiari Kroll, și datele despre beneficiarii furtului miliardului, pe care i le-a transmis Kroll.

De fapt, reprezentanții companiei s-au întâlnit cu membrii comisiei și le-au transmis cel de-al doilea raport, însă fără lista respectivă. Slusari a transmis raportul presei imediat și documentul a devenit public.

În plus, comisia i-a audiat pe fostul ministru al finanțelor Veaceslav Negruța și pe fostul ministru al economiei Valeriu Lazăr, fostul șef al Centrului Național Anticorupție Viorel Chetraru, fostul șef al comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe Veaceslav Ioniță ș.a.

De asemenea, ea a obținut câteva documente secrete de la SIS, de la guvern și de la alte instituții.

O singură comisie a părut puțin pentru deputați și la 18 iunie, ei au format o comisie de anchetă care va investiga privatizarea bunurilor de stat începând cu anul 2013.

În următoarele patru luni, comisia va studia documentele cu privire la privatizarea Tutun-CTC, Aeroportul Chișinău, Air-Moldova și compania de stat Gările și Stațiile Auto. Potrivit șefului comisiei, deputatului Partidului «Acțiune și Solidaritate» Igor Munteanu, celelalte companii vor fi incluse în cea de-a doua listă și comisia le va examina mai târziu.

În aceeași zi, la 18 iunie, parlamentul a aprobat crearea celei de-a treia comisii de anchetă – pentru identificarea circumstanțelor formale și legale ale tentativei loviturii anticonstituționale din partea PDM cu susținerea Curții Constituționale și a Procuraturii Generale. Aceasta este condusă de socialistul Vladimir Țurcan, iar în componența ei au intrat deputații DA Dinu Plângău și PAS Mihai Popșoi, precum și socialiștii Grigore Novac și Victor Caciuc.

Comisia a organizat prima ședință în acest caz, la aeasta fiind audiați jurnaliștii care au scris despre încălcările comise în procesul de privatizare. «Comisia va continua audierile despre privatizare, noi îi vom audia pe autorii investigațiilor și martorii cheie, care vor putea să ne ajute să stabilim un control asupra privatizării proprietății de stat», a spus Munteanu.

Peste 60 de zile, comisia va trebui să prezinte rezultatele investigațiilor sale. Deocamdată, nu se știe nimic despre activitatea ei.

În această chestiune, alianța PSRM-ACUM s-a confruntat imediat cu dificultăți serioase. Amendamentele adoptate de către parlament la Codul electoral, care simplifică procedura de demitere a membrilor CEC, a fost criticată atât de CEC, cât și de experți.

Conform amendamentelor controversate, încălcările în activitatea membrilor Comisiei Electorale Centrale trebuie să fie constatate de organele de stat care i-au înaintat, iar decizia definitivă cu privire la demiterea membrilor CEC va fi luată de către parlament.

Anume prin dezacordul față de acest proiect de lege și-au motivat demisia membrii CEC Iurie Ciocan, Alina Russu și Rodica Cibotaru.

Câteva organizații obștești care fac parte din coaliția «Pentru alegeri libere și corecte», au învinuit noua majoritate parlamentară de lipsă de transparență în luarea deciziilor și de încercarea de a subordona CEC parlamentului.

În final, șeful comisiei juridice Sergiu Litvinenco a declarat pentru NM că legea controversată va fi revizuită, deși parlament a adoptat-o deja în lectură finală.