„Legături cu Rusia”. Bucureștiul explică interdicția lui Ion Ceban în spațiul Schengen

Decizia de a-i interzice primarului Chișinăului, Ion Ceban, accesul în România, a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Declarația a fost făcută de ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, pentru RFI. Oficiala a reiterat că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict din rațiuni care țin de siguranța națională, scrie Digi24.

„În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influenţă să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetăţeni, care sunt şi cetăţeni români, şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din raţiuni care ţin de siguranţa naţională. Decizia de a nu permite accesul pe teritoriul României are drept efect direct decizia de a nu permite accesul pe teritoriul Spaţiului Schengen”, a declarat Oana Ţoiu.

Oficiala a precizat că măsura nu a fost stabilită în mod direct de Ministerul de Externe pe care îl conduce, deoarece o astfel de hotărâre sau monitorizare, spune Țoiu, nu ţin de competenţa ministerului.

„Este o decizie care este pornită din aceste raţiuni de siguranţă naţională, însă Ministerul Afacerilor Externe este un partener important în acest proces şi pentru noi este foarte important, atât cât ţine de noi şi de celelalte ministere, să ne asigurăm că limităm acest tip de riscuri de influenţă şi de prezenţă pe teritoriul nostru”, a explicat Ţoiu.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în luna septembrie, Oana Ţoiu a declarat că este important ca în rezultatele scrutinului să se reflecte voinţa exprimată la referendumul privind aderarea la UE.

„Pentru noi este foarte important ca voinţa cetăţenilor din Republica Moldova exprimată prin referendum şi anume aceea de a adera la Uniunea Europeană să fie o voinţă care se reflectă în alegerile care urmează. Este foarte important ca ele să fie organizate corect şi, în special, să fie nişte alegeri păzite, protejate de ingerinţa altor state. Şi, aici, România a trecut prin nişte experienţe recent. Credem că putem fi de ajutor şi în cadrul Uniunii Europene, şi în relaţia bilaterală cu Republica Moldova, pentru a împărtăşi parte din lecţiile pe care le-am învăţat, parte din tacticile pe care le-am văzut folosite în aceste campanii”, a mai declarat ministra de Externe de la București.

***

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat oficial, pe 14 iulie, că interdicția de intrare în România impusă primarului Ion Ceban are la bază o evaluare de securitate națională. Dan a precizat că măsura nu a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare al României, dar a fost aplicată printr-un alt mecanism legal de reacție în fața potențialelor amenințări, fără să precizeze care anume.

Liderul de la Cotroceni a precizat, în cadrul unei conferințe că, în următorii cinci ani, Ion Ceban nu va mai fi primit de oficialii români și că decizia, inclusiv durata interdicției, se bazează pe motive legate de securitate.

În reacție, Ceban l-a acuzat pe Nicușor Dan că, prin interdicția impusă de statul român, i-ar întoarce „favoarea” președintei Maia Sandu, care l-a susținut direct la alegerile prezidențiale pe care le-a câștigat. Președinția a respins acuzațiile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: