facebook.com/Sergiu Crețu

O nouă condamnare CEDO în dosarele 7 aprilie 2009, însă fără despăgubiri din partea statului. Ce spune tânărul vizat?

Sergiu Crețu, un tânăr care a fost reținut în timpul protestelor din 2009 și ulterior maltratat într-un comisariat de poliție, nu va fi despăgubit de stat. Asta deși CEDO a condamnat Republica Moldova pentru aplicarea torturii, tratamentelor inumane şi degradante de către poliţie în urma protestelor de atunci.

Solicitat de reporterii portalului anticorupţie.md, Sergiu Creţu a declarat că a solicitat aceste despăgubiri și a rămas surprins de decizia instanţei de la Strasbourg: „Eu am solicitat despăgubiri. Nu înţeleg de unde s-a luat că eu nu am cerut. Rămâne să discut cu avocata”.

Pe de altă parte Natalia Moloşag, avocata care l-a reprezentat pe Sergiu Creţu în instanţele naţionale şi cea europeană, a declarat că decizia de a nu cere despăgubiri a fost luată în comun acord cu clientul.

„Aşa am decis împreună cu Sergiu, ca să nu luăm bani de la stat. Pentru noi este important ca să se facă dreptate şi să fie pedepsiţi cei 17 judecători, dintre care zece de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-su nedreptăţit pe Sergiu”, a spus apărătoarea.

Totuși, potrivit hotărârii CEDO, reclamantul nu a înaintat anumite pretenții în privința satisfacției echitabile și Curtea a decis să nu acorde compensații în acest sens.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: