O nouă rundă de negocieri a avut loc între grupurile de lucru din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) și Partidului Democrat din Moldova (PDM). Cele două fracțiuni au discutat despre politica internă și politica externe.
Potrivit unui comunicat al PSRM, la această rundă de tratative, cea mai mare parte a atenției a fost focusată pe capitolul dedicat politicii interne și măsurile pe care trebuie să le întreprindă guvernul și majoritatea parlamentară.
De asemenea, s-a discutat și despre politica externă a țării. „În acest sens s-a evidențiat necesitatea păstrării unei politici externe echilibrate, multivectoriale. S-a punctat importanța continuării realizării prevederilor Acordului de asociere RM-UE”, se mai anunță în comunicat.
Aceeași sursă a menționat că o nouă rundă de negocieri urmează să aibă loc în următoarele zile, iar la baza proiectului de acord, negociat între PSRM și PDM, stă documentul semnat anul trecut între PSRM și blocul ACUM.
Amintim că miercuri, 4 februarie, PSRM a anunțat că invită PDM la discuții, în vederea creării unei coaliții de guvernare. După ședința Consiliului Politic al partidului, PDM a anunțat că acceptă invitația.
Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.
Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.
„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.
Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.
Sursa: Nokta
Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..
Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.
În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.
Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.
Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.
