10% din fiecare lot de vaccinuri care va ajunge în Republica Moldova va fi transportat în stânga Nistrului. Precizarea a fost făcută de către secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Tatiana Zatîc, în cadrul ceremoniei de întâmpinare a donației oferite de România, care s-a desfășurat pe 27 februarie la Aeroportul Internațional Chișinău.
„Primii vor fi vaccinați medicii. Cine va fi primul vom decide luni. Avem 117 centre de vaccinare, vorbim de nivel raional. Vom avea o repartizare și pentru stânga Nistrului, deoarece din fiecare ajutor umanitar, 10% din cantitate este utilizată pentru stânga Nistrului”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Sănătății.
Tatiana Zatîc a precizat că și o parte din cele 14.400 doze de vaccin AstraZeneca, care vor ajunge la Chișinău în perioada 28 februarie – 3 martie, prin platforma COVAX, va ajunge în Transnistria.
***
În Republica Moldova au ajuns primele vaccinuri împotriva coronavirusului. Lotul de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca au fost transportate din România cu o aeronavă SMURD. La aeroport au venit președinta țării Maia Sandu, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, precum și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
