penitenciar 13
Игорь Чекан, NewsMaker

Ofițer CNA condamnat la închisoare pentru trafic de influență în proporții deosebit de mari

Un ofițer de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție (CNA), care a pretins suma de 100 000 euro pentru a influența o urmărire penală în gestiunea CNA și Procuraturii Anticorupție, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Sentința este cu drept de atac, informează Procuratura pe 21 decembrie.

În februarie 2016, ofițerul CNA a pretins suma de 100 000 euro (echivalentul a 2 206 730 MDL) pentru a influența o urmărire penală în gestiunea CNA și Procuraturii Anticorupție și a adopta unele decizii favorabile în interesul Președintelui Federației de Baschet, în special de a nu fi reținut/arestat, pentru a nu-i fi sechestrate bunurile și pentru clasarea cauzei penale.

Astfel, persoana vizată în dosar s-a întâlnit cu ofițerul CNA la data de 24 februarie 2016 și a transmis suma pretinsă de 100 000 euro sub formă de bancnote nominale a câte 500 euro.

După ce a transmis suma de bani, Președintele Federației de Baschet a fost reținut și menținut în arest preventiv după efectuarea perchezițiilor la domiciliu, oficiu, și în mașină. Ulterior cauza penală în privința persoanei a fost trimisă în judecată.

Procuratura Anticorupție a pornit cauza penală la 3 iunie 2016, în aceeași zi în care a fost depus denunțul de către persoana care a oferit mita. Tot la 3 iunie 2016, ofițerul CNA a fost reținut și recunoscut în calitate de bănuit.  Măsura preventivă de arest preventiv a fost aplicată și prelungită până la 19 august 2016, atunci când Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a aplicat liberarea provizorie sub control judiciar pe un termen de 30 de zile.

Ofițerul CNA a fost suspendat din funcție.  Urmărirea penală a durat trei luni, și Procuratura Anticorupție a trimis cazul in judecată în septembrie 2016.  Judecata a durat mai mult de 6 ani.

În cadrul ședinței de judecată învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția. Acuzatorul de stat a solicitat  pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică pe un termen de 5 ani și confiscarea specială prin încasarea în contul statului a sumei de 100 000 euro.

Prin sentință din 19 decembrie 2022 instanța a recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunii prevăzute de  art. 326 alin. (3) lit. a) (trafic de influență în proporții deosebit de mari) din Codul penal și i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de  3 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, s-a aplicat confiscarea specială, prin încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 100 000 euro, exprimați în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM.

Sentința nu este definitivă și este cu drept de apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Aceasta va fi contestată de către acuzatorul de stat pe motiv că nu a fost aplicată pedeapsa complimentară sub formă de privarea dreptului de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: