noi.md

ONU: Moldova se află printre țările din Europa cele mai vulnerabile la schimbările climatice

ONU Moldova lansează astăzi, 10 noiembrie, o campanie de comunicare care face apel la adaptarea la schimbările climatice, pentru a proteja oamenii și mediul înconjurător. Organizația a explicat că inițiativa vine în contextul în care Republica Moldova se află printre „cele mai vulnerabile” state de pe continentul european la acest fenomen.

„Moldova se află printre țările din Europa cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Temperaturile medii anuale au crescut cu 0,58°C cu fiecare deceniu din 1981, iar în iulie 2024 s-au înregistrat maxime record de 40,9°C. Fenomenele meteorologice extreme — de la secetă la inundații — afectează tot mai mult agricultura, mijloacele de trai din mediul rural și sănătatea publică, afectând disproporționat pe cei mai săraci și mai vulnerabili”, a transmis ONU Moldova într-un comunicat.

Potrivit organizației, fermierii se află printre cei mai afectați: „Agricultura, care angajează peste 20% din forța de muncă și generează jumătate din exporturile Moldovei, se confruntă cu scăderea producțiilor și cu riscuri în creștere. Recoltele culturilor tradiționale, precum porumbul, floarea-soarelui și grâul, au scăzut cu peste 50% în ultimii cinci ani”.

Organizația face trimitere și la „Raportul privind clima și dezvoltarea la nivel de țară” al Băncii Mondiale, care arată că inundațiile severe reprezintă, de asemenea, o problemă recurentă. Pierderile medii anuale ale Moldovei cauzate de multiple pericole sunt estimate la 164 milioane dolari, echivalentul a aproximativ 1,3% din PIB-ul din 2021.

„Fără acțiuni decisive pentru protejarea comunităților împotriva efectelor intensificate ale schimbărilor climatice, Moldova nu doar că se va confrunta cu pierderi economice tot mai mari, dar va înregistra și un declin accelerat al mijloacelor de trai din mediul rural”, a menționat ONU Moldova.

În acest context, organizația lansează campania de comunicare „Adaptarea la schimbările climatice nu mai este o opțiune în Moldova. Este o necesitate. Adaptarea începe cu tine”. Inițiativa va aduce în prim plan istorii ale liderilor locali privind adaptarea la schimbările climatice și inițiative conduse de comunități, și va include spoturi TV și mesaje de implicare pe rețele sociale.

„Moldova resimte deja efectele schimbărilor climatice — secetele, inundațiile și valurile de căldură tot mai frecvente amenință securitatea alimentară, mijloacele de trai, sănătatea și comunitățile. (…) Trebuie să acționăm împreună acum pentru a ne adapta, a proteja pe cei mai vulnerabili și a investi într-un viitor durabil și rezilient pentru toți”, a subliniat Yesim Oruc, coordonatoarea rezidentă a ONU în Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: