Campania a folosit un canal principal de Telegram și mii de conturi de Facebook pentru a posta comentarii critice față de orientarea pro-europeană a Moldovei. Pe un câmp de luptă din ce în ce mai digital, Moldova a devenit ținta unei operațiuni de influență orchestrate, menită să manipuleze discursul public, să discrediteze conducerea pro-europeană și să amplifice vocile opoziției.
De-a lungul mai multor luni, o rețea vastă de conturi false de Facebook a invadat rețelele sociale cu mii de comentarii coordonate, toate conducând către un canal de Telegram care a funcționat ca centru de coordonare al întregii campanii.
O investigație DFRLab a scos la iveală amploarea și structura acestei operațiuni, dezvăluind o campanie de dezinformare extrem de organizată și bine finanțată, desfășurată în întreg ecosistemul online moldovenesc. Prin utilizarea conturilor inautentice, a automatizării și a unor strategii agresive de comunicare, operațiunea a urmărit să submineze încrederea în instituțiile democratice, să propulseze liderii opoziției și să alimenteze sentimentele anti-europene.
Structura rețelei campaniei
Investigația a început după ce am observat un tipar neobișnuit: comentarii identice apărând pe mai multe pagini moldovenești de Facebook. O analiză mai aprofundată a acestor interacțiuni a dus la descoperirea unui canal de Telegram numit ЗАПРЕЩЕННЫЙ КАНАЛ – „Canalul Interzis”, creat pe 13 octombrie 2024. Acest canal pare să funcționeze drept centru de comandă al unei operațiuni de influență mai ample, desfășurată pe mai multe platforme. Denumirea „Canalul Interzis” pare aleasă deliberat pentru a sugera că conținutul distribuit reprezintă „adevăruri ascunse”, presupus cenzurate de autoritățile moldovene.
Folosind instrumentul de analiză al platformei Osavul, analiza tehnică efectuată de DFRLab a relevat următoarele:
- 4.484 de conturi coordonate: 4.338 pe Facebook și 146 pe Telegram
- 15.284 de comentarii postate între octombrie 2024 și martie 2025
- 132 de pagini țintite, în principal organizații media și instituții guvernamentale
- Punctul de vârf al activității: decembrie 2024, cu 4.428 de comentarii — coincizând cu criza energetică din Moldova
O rețea de conturi inautentice
O analiză detaliată a activității rețelei a scos la iveală multiple indicii de comportament inautentic. Multe dintre conturi purtau nume care nu corespundeau numelor uzuale din Moldova. În schimb, foloseau nume occidentale sau latino-americane, precum „Toni Ozminkowski” și „Alisa Diaz Sanchez”. Alte conturi imitau nume românești autentice, însă erau scrise cu caractere chirilice în locul alfabetului latin.
În plus, o serie de conturi de pe Telegram utilizau șiruri aparent aleatorii de caractere alfanumerice ca nume, cum ar fi fa1ezltj4mvupqp sau ge63ay8p6rfpvvr. Un detaliu remarcabil este că multe dintre aceste conturi alfanumerice urmau tipare coerente de prefixe („fa-”, „ge-”, „sp-”), sugerând că au fost create în masă cu ajutorul unor instrumente automate. Aceste anomalii în denumire indică faptul că respectivele conturi erau fie boți automatizați, fie profiluri false generate în masă, concepute pentru a executa operațiuni de influență coordonată.
Un alt indiciu probabil de inautenticitate este faptul că multe dintre conturile de Telegram cu șiruri alfanumerice aveau biografii scrise în limba arabă, conținând invocații religioase. Aceste biografii includeau frecvent expresii de rugăciune pentru binecuvântare, alinare și ajutor divin, precum:
„O, Allah, dă-mi o viață trăită în plăcerea Ta și o moarte cu un sfârșit bun”
sau
„O, Allah, dă-mi o ușurare atât de uimitoare, încât cerurile și pământul să se minuneze de ea.”
Dincolo de convențiile neobișnuite de denumire, aceste conturi prezentau un nivel extrem de activitate, incompatibil cu comportamentul unui utilizator obișnuit. Un cont de Telegram, Рудик Нефнев („Rudik Nefnev”), a publicat 989 de comentarii, cu o medie de aproape 99 de comentarii pe zi. Un alt cont, ge63ay8p6rfpvvr, a postat de 192 de ori pe zi, în timp ce fa1ezltj4mvupqp avea o medie de peste 105 comentarii zilnic, evidențiind natura neobișnuit de activă și coordonată a rețelei.
Coordonare între platforme sociale
Deși Facebook a fost principalul teren de luptă pentru angajarea publicului, canalul de Telegram ЗАПРЕЩЕННЫЙ КАНАЛ a funcționat ca centru de conținut al campaniei. Toate cele 15.284 de comentarii postate de rețea conțin linkuri directe către acest canal, subliniind rolul său central în diseminarea mesajelor.
Chiar dacă 96% dintre conturi au activat pe Facebook, acestea au generat doar 40% din activitatea campaniei, adică 6.095 de comentarii. Acest dezechilibru poate fi explicat prin politicile de moderare mai stricte ale Facebook, care au dus probabil la o rată mai mare de detectare și eliminare a conturilor inautentice decât pe Telegram. În plus, majoritatea conturilor de Facebook au postat un singur comentariu și, până la data de 17 martie 2025, fuseseră fie șterse, fie blocate de Meta.
În schimb, deși au reprezentat mai puțin de 4% din rețea, conturile de Telegram au fost responsabile pentru 60% din activitate, adică 9.189 de comentarii, ceea ce sugerează că Telegram a jucat un rol dominant în distribuirea conținutului și mobilizarea audienței.
Canalele de Telegram cel mai frecvent țintite au fost:
- Первый в Молдове Новости: 2.441 comentarii
- Gagauznews — Новости для Гагаузии: 1.454 comentarii
- Ящик Пандоры: 988 comentarii
- МЯСОРУБКА NEWS: 970 comentarii
- Правда Гагаузии: 686 comentarii
Acest tipar evidențiază amploarea campaniei și concentrarea sa strategică pe comunități de Telegram frecventate de vorbitori de limbă rusă și de găgăuzi.
Numeroase conturi au prezentat comportamente suspecte. De exemplu, contul „Йемен Пркофьев” („Yemen Prkofiev”) a publicat 141 de comentarii pe 6 decembrie 2024, apoi a devenit inactiv. În aceeași zi, contul „sp6zulihv5gidzt” a publicat 134 de comentarii, după care a fost și el închis. Între timp, „trigsmontrachet” a încărcat 135 de comentarii într-o perioadă de 24 de ore între 16 și 17 ianuarie 2025, după care nu a mai avut activitate.
Fabricarea indignării publice
În centrul campaniei se află o serie de narațiuni recurente, menite să modeleze opinia publică. Ținta principală a acestor eforturi este președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și guvernul Moldovei. Postările o prezentau pe Sandu ca fiind coruptă, incompetentă și controlată de interese străine. Multe comentarii o acuzau că „a vândut Moldova Occidentului” sau sugerau că politicile sale sunt responsabile pentru dificultățile economice ale țării.
Pe lângă retorica anti-Sandu, campania a atacat și eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova, portretizând Uniunea Europeană drept o forță malefică ce urmărește să erodeze suveranitatea națională. În paralel, campania a promovat imaginea lui Ilan Șor, condamnat pentru corupție, prezentându-l ca pe o figură populară, care luptă împotriva nedreptății și apără interesele oamenilor de rând.
Prin analiza narațiunilor, DFRLab a identificat o amplă duplicare de conținut în rețea. De exemplu, au fost descoperite 12 șabloane de mesaje distincte, reutilizate pe mai multe platforme. Cel mai frecvent reciclat mesaj „Dragi concetățeni, vă îndemn să o opriți pe Maia Sandu. Ea este un dușman al țării noastre” — a apărut de 95 de ori, identic, pe cinci surse diferite. Un alt text, în limba rusă, care acuza fraude electorale — „Стало известно о том, что ЦИК сфальсифицировал результаты референдума у 40 000 граждан Молдовы. Кто ответит за этот беспредел?” („A devenit cunoscut faptul că CEC a falsificat rezultatele referendumului pentru 40.000 de cetățeni moldoveni. Cine va răspunde pentru acest abuz?”) — a fost publicat de 44 de ori.
Majoritatea acestor mesaje identice urmează o formulă previzibilă: o acuzație inflamatoare la adresa guvernului Sandu, urmată de un link către canalul de Telegram ЗАПРЕЩЕННЫЙ КАНАЛ, însoțit adesea de hashtaguri standardizate precum #stopSANDU.
Campania a utilizat, de asemenea, hashtaguri personalizate, menite să crească vizibilitatea mesajelor.
Printre cele mai frecvent folosite se numără:
- #ilanshor – 911 apariții
- #stopSANDU – 901 apariții
- #stopPAS – 823 apariții
- #moldova – 792 apariții
- #stopEU – 534 apariții
- #freeMOLDOVA – 397 apariții
Aceste etichete au fost folosite strategic pentru a înrădăcina narațiunile anti-Sandu și anti-europene în conversațiile online și pentru a da o aparență de sprijin popular unor mesaje fabricate.
Exemple de narațiuni
Conținutul campaniei a fost conceput strategic pentru a viza diferite segmente demografice din Moldova, adaptând mesajele la vulnerabilitățile specifice ale societății.
- Narațiunea despre nemulțumirea economică a exploatat dificultățile economice ale țării pentru a submina sprijinul față de guvern.
Exemplu: „Пока Санду и ПАС продолжают разворовывать бюджет, заложенный на строительство дорог, Шор со своей командой строит новые объекты по всей стране.”
(„În timp ce Sandu și PAS continuă să jefuiască bugetul destinat construcției de drumuri, Șor și echipa lui construiesc noi obiective în toată țara.”)
- Narațiunea despre fraudarea alegerilor a avut ca scop subminarea încrederii în instituțiile democratice ale Moldovei.
Exemplu: „Tot ce spune Sandu este o minciună! Referendumul a fost fraudat! Diaspora din est a fost lipsită de dreptul la vot!”
- Narațiunea despre amenințarea identitară a exploatat tensiunile etnice și lingvistice.
Exemplu: „Санду восхваляет нацистский режим Гитлеровской Германии и загоняет наших детей на могилы румынских оккупантов.”
(„Sandu elogiază regimul nazist al Germaniei hitleriste și își trimite copiii la mormintele ocupanților români.”)
- Narațiunea de reabilitare a lui Ilan Șor l-a prezentat într-o lumină favorabilă, în ciuda condamnării sale penale.
Exemplu: „Шор один из немногих политиков, который хоть что-то делает для нашего народа. Именно поэтому его запрещают.”
(„Șor este unul dintre puținii politicieni care măcar face ceva pentru poporul nostru. Tocmai de aceea este interzis.”)
Autor: Victoria Olari, Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab
