Opoziția a vrut 4, guvernarea a decis că rămân 2. Cine sunt noii vicepreședinți ai Parlamentului

Deputata PAS Doina Gherman și deputatul PSRM Vlad Batrîncea au fost realeși în funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului Republicii Moldova. Decizia a fost luată la ședința Parlamentului din 30 octombrie. Totodată, în timpul ședinței s-a decis că Parlamentul va avea în continuare doi vicepreședinți, deși opoziția a solicitat până la patru poziții.

PAS a propus instituirea a două funcții de vicepreședinte al Parlamentului. PSRM a propus „cel puțin trei” funcții, dintre care una pentru majoritatea parlamentară și două pentru opoziție. „Partidul Nostru” a propus să fie trei vicepreședinți, iar „Alternativa” – „trei sau chiar patru”. Comuniștii, la rândul lor, au propus trei funcții de vicepreședinte. În final, supuse votului, majoritatea parlamentară a decis instituirea a două funcții de vicepreședinte al Parlamentului.

Ulterior, PAS a înaintat-o pe deputata Doina Gherman la funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Cu 53 de voturi, aceasta a fost aleasă în funcție.

PSRM l-a înaintat la funcția de vicepreședinte al Parlamentului pe Vlad Batrîncea, din partea fracțiunii. „Partidul Nostru” a înaintat-o pe Elena Grițco. Majoritatea deputaților au susținut candidatura lui Vlad Batrîncea.

***

Doina Gherman este licențiată în limbi și literaturi străine. Parlamentara este la al treilea mandat de deputat. În legislatura trecută, Doina Gherman a condus Comisia politică externă și integrare europeană, iar, ulterior, a fost aleasă vicepreședintă a Parlamentului.

Vlad Batrîncea este jurist, fiind la al patrulea mandat de deputat. Anterior, acesta a mai deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului de legislatura a XI-a și a X-a.  

Potrivit Regulamentului Parlamentului, vicepreședinții se aleg cu votul majorității deputaților aleși. Printre atribuțiile acestora figurează coordonarea unor comisii permanente, colaborarea cu alte autorități publice și exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuții se efectuează prin hotărârea Biroului permanent.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Closeup of senior man online shopping via laptop inputing credit card details for payment

Fraudele cu carduri și plăți electronice ar putea fi pedepsite mai dur. Ministerul Justiției propune amenzi de până la 300 mii lei și închisoare de până la 5 ani

Pedepsele pentru fraudele cu carduri și plățile electronice ar putea fi înăsprite în Republica Moldova, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Justiției, examinat în ședința secretarilor generali din 2 iunie. Documentul prevede pedepse de până la 5 ani de închisoare și amenzi de până la 300.000 de lei pentru persoanele juridice, precum și sancțiuni separate pentru persoanele juridice implicate în fraude cu mijloace de plată fără numerar. Documentul aliniază legislația moldovenească la standardele europene și acoperă o serie de lacune în cadrul normativ actual, care nu mai corespunde realităților economiei digitale.

Proiectul introduce noțiunea de „generare ilegală”, adică crearea unor instrumente de plată digitale fictive, precum carduri virtuale sau portofele electronice false, care nu există în realitate, dar pot produce efecte în sistemele de plată. Potrivit proiectului, această faptă se pedepsește cu amendă de la 550 la 1.050 de unități convenționale (27.500 — 52.500 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, ori cu închisoare de până la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi de la 2.000 la 4.000 de unități convenționale (100.000 — 200.000 de lei) și interdicția de a mai activa în domeniu.

Persoanele care cumpără, vând, transportă sau distribuie un instrument de plată fals ori obținut ilegal, în vederea utilizării frauduloase, riscă amendă până la 2.400 de unități convenționale (120.000 de lei) sau închisoare de la 2 la 4 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000 de lei.

Sustragerea propriu-zisă a unui card bancar sau alt instrument de plată fizic va fi pedepsită cu amendă de la 1.150 la 1.350 de unități convenționale (57.500 — 67.500 de lei) sau cu muncă neremunerată de la 120 la 180 de ore, ori cu închisoare de la 1 la 3 ani. Persoanele juridice în cazul circumstanțelor agravante, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge de la 2 la 5 ani, iar amenzile pentru persoanele juridice cresc la 4.000 — 6.000 de unități convenționale (200.000 — 300.000 de lei).

Totodată, Codul penal va fi completat cu un articol nou, care va sancționa producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor, programelor informatice sau altor mijloace destinate comiterii fraudelor cu mijloace de plată. Practic, va fi pedepsit nu doar cel care comite frauda, ci și cel care furnizează instrumentele necesare. Pedeapsa prevăzută este amenda pânî la 67.500 de leisau închisoarea de la 2 la 5 ani. Persoanele juridice riscă amenzi până la 200.000.

Investigații mai eficiente

Proiectul modifică și Codul de procedură penală, pentru a permite autorităților să utilizeze măsuri speciale de investigație, monitorizarea tranzacțiilor financiare și achizițiile de control, și în cazul infracțiunilor legate de fraude cu mijloace de plată fără numerar. În prezent, aceste măsuri pot fi dispuse doar pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, ceea ce limitează investigarea fraudelor cu carduri, catalogate ca infracțiuni „mai puțin grave”.

Autorii proiectului explică că expansiunea accelerată a economiei digitale a generat noi tipologii de fraudă, iar cadrul normativ actual nu mai acoperă integral realitățile pieței.

„Expansiunea accelerată a economiei digitale din ultimii ani, însoțită de apariția unor inovații tehnologice de amploare în sfera serviciilor financiare, a generat un dublu impact: pe de o parte, a optimizat experiența consumatorilor prin diversificarea opțiunilor de plată, iar pe de altă parte, a facilitat apariția unor vulnerabilități specifice și a unor noi tipologii de fraudă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ministerul Justiției subliniază că, spre deosebire de abordarea actuală, noile norme vor asigura sancționarea directă a actului de deposedare sau utilizare frauduloasă, fără a mai fi necesară dovedirea unei „infracțiuni-premisă”, ceea ce va eficientiza semnificativ urmărirea penală în astfel de cauze.

Proiectul se află în consultări publice, iar după ce va fi aprobat, va intra în vigoare la 3 luni de la adoptare, pentru a permite adaptarea cadrului normativ subsecvent și informarea societății civile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: