Opoziția a vrut 4, guvernarea a decis că rămân 2. Cine sunt noii vicepreședinți ai Parlamentului

Deputata PAS Doina Gherman și deputatul PSRM Vlad Batrîncea au fost realeși în funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului Republicii Moldova. Decizia a fost luată la ședința Parlamentului din 30 octombrie. Totodată, în timpul ședinței s-a decis că Parlamentul va avea în continuare doi vicepreședinți, deși opoziția a solicitat până la patru poziții.

PAS a propus instituirea a două funcții de vicepreședinte al Parlamentului. PSRM a propus „cel puțin trei” funcții, dintre care una pentru majoritatea parlamentară și două pentru opoziție. „Partidul Nostru” a propus să fie trei vicepreședinți, iar „Alternativa” – „trei sau chiar patru”. Comuniștii, la rândul lor, au propus trei funcții de vicepreședinte. În final, supuse votului, majoritatea parlamentară a decis instituirea a două funcții de vicepreședinte al Parlamentului.

Ulterior, PAS a înaintat-o pe deputata Doina Gherman la funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Cu 53 de voturi, aceasta a fost aleasă în funcție.

PSRM l-a înaintat la funcția de vicepreședinte al Parlamentului pe Vlad Batrîncea, din partea fracțiunii. „Partidul Nostru” a înaintat-o pe Elena Grițco. Majoritatea deputaților au susținut candidatura lui Vlad Batrîncea.

***

Doina Gherman este licențiată în limbi și literaturi străine. Parlamentara este la al treilea mandat de deputat. În legislatura trecută, Doina Gherman a condus Comisia politică externă și integrare europeană, iar, ulterior, a fost aleasă vicepreședintă a Parlamentului.

Vlad Batrîncea este jurist, fiind la al patrulea mandat de deputat. Anterior, acesta a mai deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului de legislatura a XI-a și a X-a.  

Potrivit Regulamentului Parlamentului, vicepreședinții se aleg cu votul majorității deputaților aleși. Printre atribuțiile acestora figurează coordonarea unor comisii permanente, colaborarea cu alte autorități publice și exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuții se efectuează prin hotărârea Biroului permanent.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: