Opoziția a vrut 4, guvernarea a decis că rămân 2. Cine sunt noii vicepreședinți ai Parlamentului

Deputata PAS Doina Gherman și deputatul PSRM Vlad Batrîncea au fost realeși în funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului Republicii Moldova. Decizia a fost luată la ședința Parlamentului din 30 octombrie. Totodată, în timpul ședinței s-a decis că Parlamentul va avea în continuare doi vicepreședinți, deși opoziția a solicitat până la patru poziții.

PAS a propus instituirea a două funcții de vicepreședinte al Parlamentului. PSRM a propus „cel puțin trei” funcții, dintre care una pentru majoritatea parlamentară și două pentru opoziție. „Partidul Nostru” a propus să fie trei vicepreședinți, iar „Alternativa” – „trei sau chiar patru”. Comuniștii, la rândul lor, au propus trei funcții de vicepreședinte. În final, supuse votului, majoritatea parlamentară a decis instituirea a două funcții de vicepreședinte al Parlamentului.

Ulterior, PAS a înaintat-o pe deputata Doina Gherman la funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Cu 53 de voturi, aceasta a fost aleasă în funcție.

PSRM l-a înaintat la funcția de vicepreședinte al Parlamentului pe Vlad Batrîncea, din partea fracțiunii. „Partidul Nostru” a înaintat-o pe Elena Grițco. Majoritatea deputaților au susținut candidatura lui Vlad Batrîncea.

***

Doina Gherman este licențiată în limbi și literaturi străine. Parlamentara este la al treilea mandat de deputat. În legislatura trecută, Doina Gherman a condus Comisia politică externă și integrare europeană, iar, ulterior, a fost aleasă vicepreședintă a Parlamentului.

Vlad Batrîncea este jurist, fiind la al patrulea mandat de deputat. Anterior, acesta a mai deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului de legislatura a XI-a și a X-a.  

Potrivit Regulamentului Parlamentului, vicepreședinții se aleg cu votul majorității deputaților aleși. Printre atribuțiile acestora figurează coordonarea unor comisii permanente, colaborarea cu alte autorități publice și exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuții se efectuează prin hotărârea Biroului permanent.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: