Parlamentul Republicii Moldova

„Orice dictatură, mai devreme sau mai târziu, cade”. Grosu, despre situația din Iran (VIDEO)

Orice dictatură, mai devreme sau mai târziu, cade. Autoritățile Republicii Moldova își doresc ca poporul iranian să obțină libertatea și este decizia lor suverană cum își organizează statul. Declarația a fost făcută pe 2 martie de președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu. În contextul moldovenilor care se află în zonă sau în vecinătate, Grosu a spus că autoritățile colaborează în special cu România și Ucraina, menționând că o asemenea colaborare a avut loc și anterior când existau solicitări de a aduce cetățeni acasă.

„Orice dictatură, orice autocrație, mai devreme sau mai târziu, cade. Cu cât de multe și sofisticate arme, bani, aparat de coerciție, de teroare nu s-ar înconjura un dictator sau altul, într-un moment dat, el cade. Asta e istoria tuturor dictaturilor și tututor regimurilor autoritare. Probabil noi acum asistăm la așa ceva. Noi ne dorim ca poporul iranian să obțină libertatea. Ați văzut relatările și acele cifra îngrozitoare de zeci de mii de tineri, civili, masacrați de de organele de teroare. Sperăm foarte mult să se găsească o soluție, să se oprească această escaladare. E decizia lor suverană cum își organizează viața, statul. (…) Suntem alături de poporul iranian”, a declarat Grosu.

În contextul cetățenilor Republicii Moldova care se află în zonă și în țările limitrofe, Grosu a menționat: „În cadrul Ministerului de Externe a fost activată o celulă de criză. Suntem în contact permanent în special cu colegii români și ucraineni. Noi am mai avut un protocol de colaborare prin care ne ajutam reciproc atunci când existau situații și solicitări de a aduce acasă cetățenii noștri, care fie muncesc, fie locuiesc în țările limitrofe sau vizate de acest conflict”.

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, care constă din atacuri aeriene. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că scopul acțiunilor este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic aflat la conducerea țării.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit, așa cum amenințase anterior. Totodată, unele atacuri au vizat și infrastructura civilă.

Potrivit autorităților de la Chișinău, până în prezent nu sunt înregistrate victime sau persoane rănite în rândul cetățenilor moldoveni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: