Dorin Recean pleacă din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova și, totodată, din viața politică. În timp ce țara așteaptă numirea unui nou premier, NewsMaker amintește prin ce s-a făcut remarcat cabinetul său.
Pace și securitate
Guvernul condus de Dorin Recean a fost învestit în februarie 2023 — la un an și jumătate după ce partidul PAS a venit la putere și la un an de la izbucnirea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Astfel, anume securitatea a devenit principala prioritate a noului cabinet.
Despre războiul hibrid al Rusiei împotriva Moldovei s-a vorbit pe tot parcursul mandatului guvernului. La sfârșitul anului 2023, Moldova a aprobat strategia de securitate națională, inițiată de președinta Maia Sandu. Printre amenințările menționate în document se numără agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile hibride și corupția.
La 8 octombrie 2025, cabinetul lui Recean a aprobat strategia militară până în 2035. Scopul acesteia este ca, până în 2030, cheltuielile pentru apărare să fie majorate până la 1% din PIB.
„De fiecare dată când venim cu investiții în apărarea Republicii Moldova, în Armata Națională, avem voci care sunt împotrivă. Tot ei au ținut armata în mizerie, în dezordine toți acești zeci de ani. Ei vor în continuare să o mențină slabă. Ei ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să zică că Kremlinul cheltuie 7% din produsul intern brut pentru războaie și 32% din buget. Fiecare al 3-lea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copii, tineri și oameni din Ucraina”, a declarat atunci Recean.
Lupta cu oligarhii și corupția electorală
Una dintre principalele provocări pentru Republica Moldova în perioada guvernului Recean a fost corupția electorală — determinată, în mare parte, de acțiunile oligarhului fugar Ilan Șor. În 2023, partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, la inițiativa fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco.
În ajunul alegerilor locale din 2023, Comisia pentru Situații Excepționale, sub conducerea premierului, a exclus din alegeri partidul „Șansă”, considerat succesorul partidului lui Șor. Decizia a fost luată cu câteva zile înainte de scrutin și a provocat critici. În rezultat, în unele localități electoratul lui Șor a reușit să se reorienteze către alți candidați, iar în altele — nu, și influența lui acolo a slăbit.
În primăvara anului 2025, autoritățile au anunțat despre mii de procese-verbale deschise pentru corupție electorală la alegerile din 2024.
„Influența oligarhilor, precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, într-adevăr a slăbit. Dar este prea devreme să vorbim despre o eradicare completă. Nu trebuie să ne culcăm pe lauri — lupta cu corupția electorală trebuie continuată”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi.
Ea a amintit că la 25 septembrie 2025, Plahotniuc a fost extrădat din Grecia în Moldova. În prezent, el se află în Penitenciarul nr. 13. Potrivit Angelei Colațchi, acest lucru a devenit un simbol al deoligarhizării țării.
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, nu este de acord cu opinia că lupta împotriva corupției electorale a fost una eficientă. El a reamintit despre alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, câștigate de Evghenia Guțul, candidata susținută de Ilan Șor:
„Guvernul nu a întreprins nimic. Investigațiile și perchezițiile au început deja post-factum”, consideră expertul.
În prezent, Guțul se află în închisoare. Ea a fost condamnată pentru finanțarea ilegală a partidului „Șor”. De asemenea, este inculpată și într-un alt dosar — privind finanțarea ilegală a campaniei electorale. Dacă sentința va fi confirmată de Curtea de Apel, în Găgăuzia vor fi organizate noi alegeri.
Conform legii, bașcanul este membru al guvernului prin funcție, însă președinta Sandu nu a semnat niciodată decretul de aprobare a lui Guțul în cabinet.
Transnistria și independența energetică
O altă provocare majoră pentru guvern a fost asigurarea independenței energetice. Alexei Tulbure consideră că executivul precedent, condus de Natalia Gavrilița, a înregistrat rezultate mai mari în acest domeniu, iar echipa lui Recean „a continuat pur și simplu ceea ce fusese deja început”.
Totuși, în activul cabinetului poate fi trecută construcția liniei de transport a energiei electrice Isaccea – Vulcănești. La 10 octombrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că aceasta este finalizată în proporție de 90%. Noua linie electrică va elimina vulnerabilitatea traseului anterior, care trecea prin Tiraspol.
La începutul anului 2025, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a gazelor în regiunea transnistreană. După ce Ucraina a refuzat să prelungească tranzitul gazului rusesc, regiunea a rămas fără combustibil: nu exista încălzire și apă caldă, iar alimentarea cu energie electrică a început să fie întreruptă pe rând.
Chișinăul a propus Tiraspolului ajutor în achiziționarea gazului de pe piețele europene. S-a implicat și UE — cu condiția ca regiunea să elibereze deținuții politici și să îmbunătățească situația în domeniul drepturilor omului.
Totuși, în cele din urmă, gazul a revenit acolo datorită unui credit din Rusia: livrarea a fost organizată de o companie ungară, iar plata a fost asigurată de o structură din Dubai. Chișinăul a permis tranzitul pe teritoriul său.
„Făcând un compromis, guvernul a arătat că nu este indiferent față de cetățenii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului”, consideră Angela Colațchi.
Alexei Tulbure, dimpotrivă, este convins că autoritățile au ratat oportunități:
„Deținuții politici încă stau. Situația privind drepturile omului este catastrofală. Pe durata guvernului lui Recean, Chișinăul și Tiraspolul nu s-au apropiat nici măcar cu un pas. Autoritățile nu au nicio strategie de reintegrare a țării”.
Integrarea europeană
Experții numesc în unanimitate integrarea europeană principala realizare a cabinetului lui Recean. În vara anului 2024, Moldova a început negocierile privind aderarea la UE. În guvern a apărut postul de viceprim-ministru pentru integrare europeană — funcție ocupată de Cristina Gherasimov.
„Datorită eforturilor echipei conduse de Gherasimov, Moldovei i-a reușit să finalizeze destul de rapid procesul de screening”, a menționat Angela Colațchi.
În septembrie 2025, procesul de screening s-a încheiat. Următoarea etapă este deschiderea clusterelor de negociere.
Tulbure a adăugat că acum țara are nevoie nu doar de reforme instituționale, ci și de schimbări care să îmbunătățească viața oamenilor.
Stagnarea economică
Cu economia, cabinetul lui Recean a stat cel mai prost. În anul 2023, creșterea economică a constituit doar 0,7%, iar creșterea totală a PIB-ului în patru ani — 0%.
„Cu toții am așteptat o revoluție economică și noi abordări. Dar, desigur, războiul a devenit un factor serios de încetinire”, consideră Alexei Tulbure.
Angela Colațchi a adăugat că țara are nevoie de reforme care să le permită cetățenilor să simtă integrarea europeană în portofel și în frigider.
Însuși Recean, plecând, a declarat că următorul cabinet trebuie să se concentreze pe economie.
Liderul PAS, Igor Grosu, între timp, a numit deja numele viitorului premier, care ar putea conduce Guvernul după ce Curtea Constituțională va confirma rezultatele alegerilor și va valida mandatele deputaților aleși — Alexandru Munteanu, un „american de origine moldovenească” în vârstă de 61 de ani.
Munteanu este cofondator al Camerei de Comerț Americane în Moldova, președinte al Alianței Franceze, absolvent al Universității Columbia și al Universității de Stat din Moscova. De asemenea, este cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare al Franței.
Un nou nivel de comunicare
Una dintre principalele realizări ale guvernului care pleacă este noua abordare în comunicarea cu cetățenii. Activitatea cabinetului a devenit mai transparentă, au apărut noi canale de informare pentru diferite audiențe, iar la canalul Telegram „Prima Sursă” s-a adăugat canalul „Правительство на русском” – pentru vorbitorii de limba rusă.
Un rol-cheie l-a jucat purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă. El a susținut briefinguri săptămânale și a răspuns operativ la întrebările jurnaliștilor.
De fapt, Vodă a devenit nu doar vocea și imaginea guvernului, ci și un veritabil creator de știri, care a reușit să transforme pentru prima dată funcția de purtător de cuvânt din una tehnică în una politică.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
