NewsMaker

Pachetul financiar de €1,8 mlrd de la UE. Cât de avantajoase sunt condițiile părții de credit?

Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, a declarat că creditul de 1,5 miliarde de euro din pachetul financiar de 1,8 miliarde de euro pe care UE îl va oferi pentru implemetarea Planului de creștere economică pentru Republica Moldova va fi acordat în condiții avantajoase. Acesta a menționat că împrumutul va fi acordat cu o rată a dobânzii mică, care, în prezent, este sub 3%, iar țara nu va trebui să înceapă restituirea banilor în primii 10 ani. El a mai remarcat că, după expirarea acestui termen, povara împrumutului va fi mai mică, deoarece economia țării noastre va fi crescut. Janis Mazeiks a precizat, totodată, că atât Delegația UE la Chișinău, cât și Bruxelles-ul vor monitoriza dacă banii sunt utilizați în vederea implementării proiectelor pentru care au fost acordați. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru NM, carea fost publicat pe 17 octombrie. 

Ambasadorul UE la Chișinău a fost întrebat cum comentează afirmațiile recente ale politicianului Ion Chicu, care a spus că partea de credit din pachetul financiar de 1,8 miliarde de euro nu va fi acordat în condiții avantajoase.

În primul rând, este un împrumut pe termen foarte lung. Adică, nu trebuie rambursat într-o perioadă scurtă de timp. În primii 10 ani, în general nu trebuie de plătit nimic. Adică, dacă calculăm și cât de mult va scădea valoarea împrumutului în acești 10 ani din cauza inflației, este deja o economisire foarte semnificativă. Dar este important să înțelegem și alte două lucruri. În primul rând, dacă economia dvs se va dubla, povara acestui împrumut va deveni, de asemenea, de două ori mai mică acum. În al doilea rând, acestea sunt împrumuturi la rate foarte avantajoase. Acum această rată este mai mică de 3 %, deoarece aceste împrumuturi sunt luate cu capacitățile pe care le are UE. Deoarece UE este un partener avantajos în privința creditelor, este, de asemenea, o rată a dobânzii foarte scăzută și, după cum vă dați seama, 3% sau mai puțin de 3% este mult sub chiar procentul inflației care există în țară acum. De aceea, cred că ar fi foarte greu pentru oricine să găsească condiții de împrumut mai bune”, a explicat el.

Janis Mazeiks s-a referit, de asemenea, la o opinie care este deseori exprimată când vine vorba despre acest pachet financiar: faptul că banii vor fi furați.

Întrucât este vorba despre bani în care sunt implicați contribuabilii europeni, noi îi supraveghem întotdeauna foarte strict. Literalmente, în toate proiectele noastre. Nu este ceva nou pentru acest program, întotdeauna există control intern. Chiar și aici, în delegația Uniunii Europene, există un întreg departament care monitorizează cum se implementează proiectele din punct de vedere financiar. Și dacă există semne că se încearcă să ne înșele, de exemplu, atunci proiectele sunt suspendate. Uneori se întâmplă ca acestea să se oprească. Iar dacă banii sunt cheltuiți în scopuri greșite, atunci cerem rambursarea lor. Vom avea aceiași abordare și în continuare. Acest lucru este verificat nu numai aici, ci și de la Bruxelles”, a spus diplomatul european.

Precizăm că președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, pe 10 octombrie, în cadrul unei vizite la Chișinău, că UE va acorda țării noastre 1,8 miliarde de euro, pe parcursul următorilor trei ani, pentru implementarea Planului de creștere economică, elaborat de Guvern. Pachetul de asistență financiară constă din 1,5 miliarde de euro oferite sub formă de credit, iar 300 de milioane – grant.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: