Palatul de Cultura al Feroviarilor / Facebook

Palatul de Cultură al Feroviarilor va fi vândut? „Împreună” critică ideea lui Bolea: „Scheme imobiliare”

Ideea ministrului Infrastructurii Vladimir Bolea ca întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” să-și vândă Palatul de Cultură i-a nemulțumit pe reprezentanții blocului „Împreună”. Bolea preciza că Ministerul nu obligă pe nimeni și că întreprinderea este cea care decide. Pe 27 februarie, blocul „Împreună” a declarat că „propunerea lui Bolea generează riscuri de scheme imobiliare dubioase”. „Dezvoltatorii imobiliari urmăresc de mai mulți ani să intre în posesia terenului aflat în respectiva zonă și să demoleze clădirea”, a comunicat blocul și, în continuare, a venit cu unele soluții „pentru problemele sectorului feroviar”. De cealaltă parte, liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu a declarat că prima dată aude „despre discuțiile ce se dorește a fi vândut”.

Ce a spus Bolea despre Palatul Feroviarilor

Pe 14 februarie, în ziua când feroviarii au protestat în 7 localități din țară, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea menționa că „salariile restante trebuie plătite” și că „o soluție imediată ar fi vânzarea unor obiecte de patrimoniu din gestiunea CFM care nu mai sunt necesare”.

Pe 21 februarie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Vladimir Bolea raporta că CFM are 4.865 de angajați și restanțe salariale de 191 de milioane de lei, totodată întreprinderea va trebui să achite alți aproximativ 100 de milioane în calitate de impozite la salarii. Bolea preciza că întreprinderea achita la acel moment salariile abia pentru luna august 2024.

„Noi nu obligăm pe nimeni să vândă nimic. Ei singuri iau decizii să se debaraseze de active care nu sunt folosite în procese tehnologice. (…) Au active care nu le folosesc și trebuiesc vândute… locomotivele, încă un exemplu – casa de cultură care stă în centru. (…) Ei trebuie să o vândă, să încaseze resursele financiare, să plătească salariile. (…) Palatul Feroviarilor, da…”, preciza Bolea.

Precizările lui Grosu

Pe 27 februarie, liderul PAS Igor Grosu, tot el – președinte al Parlamentului, a fost solicitat să comenteze informația cu privire la Palatul Feroviarilor. „Eu nu cunosc despre discuțiile ce se dorește a fi vândut, prima dată aud de la dumneavoastră, promit să mă documentez”, a comunicat Grosu. Totodată, el a adăugat că întreprinderea este în căutarea resurselor financiare pentru a achita restanțele salariale. „Nu poți la nesfârșit să acoperi un deficit care crește și crește, și crește. Managementul acestei instituții trebuie să răsufle mânecile și să se pună pe treabă”, a comunicat Grosu în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Nemulțumirea blocului „Împreună”

Tot pe 27 februarie, blocul „Împreună” – format din Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării – a emis un comunicat cu privire la „propunerea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor”.

„Propunerea dlui Bolea de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor nu reprezintă o soluție durabilă și prin urmare este hazardantă, din motiv că, aceasta generează riscuri de scheme imobiliare dubioase și ar putea avea în spate interese financiare obscure din partea dezvoltatorilor imobiliari care urmăresc de mai mulți ani să intre în posesia terenului aflat în respectiva zonă și să demoleze clădirea. (…) Aceasta pretinsă soluție este irelevantă pentru rezolvarea rapidă a crizei de lichiditate, nu reprezintă o soluție durabilă și prin urmare este inoportună”, au comunicat reprezentanții blocului.

În continuare, blocul a declarat că „are viziunea și analiza necesară pentru a oferi o soluție durabilă pentru problemele sectorului feroviar”. „Sarcina de renovare a infrastructurii căilor ferate și investițiile capitale trebuie să fie preluate integral de Guvern. La fel Guvernul va garanta operabilitatea și întreținerea infrastructurii feroviare. Sursele de finanțare pot fi asigurate atât din bugetul public național, cât și din fonduri atrase cu ajutorul partenerilor de dezvoltare”, a comunicat blocul.

O altă soluție, potrivit blocului „Împreună”, este „majorarea volumelor de transport feroviar prin stabilirea unor parteneriate strategice cu autoritățile din Ucraina și România, dar mai ales cu principalii beneficiari de logistică feroviară, în vederea facilitării fluxurilor de mărfuri și călători”. „Resurse moderne pentru transportul feroviar – personal certificat și bine plătit, infrastructură magistrală și terminală, vagoane și locomotive. (…) Evaluarea, optimizarea și valorificarea activelor IS „Căile Ferate a Moldovei” transparent, serios și sistemic”, se mai arată în soluțiile blocului.

***

Pe 14 februarie, mai mulți angajați ai întreprinderii au ieșit la protest în 7 localități din țară. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declara că întreprinderea este „strategică pentru economia națională”. Totuși, potrivit Ministerului, „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice” cheltuielile acesteia – cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale. 

Înainte de protest, Serghei Tomșa – la acel moment director general interimar al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” – declara că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el menționa că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”.

Pe 25 februarie s-a aflat că directorul general interimar al întreprinderii, Serghei Tomșa, a demisionat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Droguri, bătăi și bullying în armată? Peste 60 de sesizări depuse, 13 dosare penale – inițiate de procurori

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că au fost inițiate 13 dosare penale pe marginea cazurilor de altercații între militarii în termen care au avut loc în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit oficialului, unele cauze au fost clasate din lipsă de probe. Nosatîi a declarat că instituția pe care o conduce lucrează asupra prevenirii încălcărilor în armată, luând în considerare inclusiv scurtarea duratei serviciului militar, care în prezent este de un an. Precizările au fost făcute în timpul audierii în plenul Parlamentului pe 12 martie, în contextul examinării moțiunii de cenzură depusă de opoziție împotriva Ministerului Apărării.

Ministrul Apărării a menționat că, în prezent, există 64 de cazuri de încălcări documentate în armată, care vizează, între altele, bullying, ofense, absențe nemotivate, consum de droguri și consum de alcool.

Toate încălcările sunt documentate, investigate și raportate, conform protocoalelor stabilite, și coordonate între instituțiile statului. (…) La depistarea acestora, prin ordinul comandantului, se inițiază investigarea cazului, concomitent se anunță poliția, care, în conformitate cu procedurile lor, investighează cazul. Dacă angajații din poliție constată încălcări grave sau infracțiune, acest caz este transmis în procuratură pentru analiză și intentarea procesului penal”, a menționat oficialul.

Anatolie Nosatîi a mai precizat că pe marginea cazurilor de altercații între militari raportate de Avocatul Poporului la sfârșitul anului trecut au fost inițiate 13 dosare penale. „Celelalte sunt în proces de analiză, iar unele sunt clasate, neavând probe pentru acesta”, a adăugat el.

Întrebat de deputatul „Alternativa” Ion Chicu ce măsuri a întreprins după cazurile de altercații și deces din armată, Anatolie Nosatîi a declarat că ministerul lucrează asupra îmbunătățirii condițiilor pentru militari și consolidării climatului psihologic și moral.

Analizând raportul de statistică care este pe țară… Și nu vreau să mă ascund după el, dar cazurile și rata de incidente în armată se încadrează în acele valori naționale. Știu că nu este bine să te ascunzi după ele, dar lucrăm cu oameni care ieri erau civili, iar azi au îmbrăcat uniforma. Și trebuie un timp pentru a deveni militar. Ei sunt la o pregătire militare, de care mulți se eschivează prin diferite forme. De aceia am propus să revizuim aceste modalități de executare a serviciului inclusiv. Poate un an este prea mult pentru un militar. Fiindcă analizând la ce perioadă aceste cazuri se întâmplă, sunt de obicei după 8 luni. Poate psihologic nu este normal, trebuie să vedem această perioadă. O să lucrăm împreună cu dvs și alți specialiști”, a adăugat el.

Precizăm că Avocatul Poporului a transmis că, în perioada 1 iulie – 1 decembrie 2025, în unitățile Armatei Naționale au avut loc 28 de altercații între militarii în termen. 18 dintre aceste cazuri s-au soldat cu leziuni corporale confirmate medical, care au inclus contuzii, echimoze, fracturi costale, traumatisme faciale, leziuni dentare, tăieturi sau plăgi contuze.

De asemenea, în primele două luni ale anului 2026, doi militari și-au pierdut viața în timpul serviciului la post (detalii – aici și aici). Conform informațiilor Ministerului Apărării, decesele au survenit după ce militarii s-au rănit cu arma din dotare. Instituția a inițiat o anchetă de serviciu, iar cazurile sunt investigate și de poliție.

În contextul cazurilor de deces din armată, opoziția a criticat activitatea Ministerului Apărării și a înaintat moțiunea simplă de cenzură împotriva politicilor instituției.

Moțiunea, însă, a picat. Documentul a fost susținut doar de 33 de deputați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: