Palatul de Cultura al Feroviarilor / Facebook

Palatul de Cultură al Feroviarilor va fi vândut? „Împreună” critică ideea lui Bolea: „Scheme imobiliare”

Ideea ministrului Infrastructurii Vladimir Bolea ca întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” să-și vândă Palatul de Cultură i-a nemulțumit pe reprezentanții blocului „Împreună”. Bolea preciza că Ministerul nu obligă pe nimeni și că întreprinderea este cea care decide. Pe 27 februarie, blocul „Împreună” a declarat că „propunerea lui Bolea generează riscuri de scheme imobiliare dubioase”. „Dezvoltatorii imobiliari urmăresc de mai mulți ani să intre în posesia terenului aflat în respectiva zonă și să demoleze clădirea”, a comunicat blocul și, în continuare, a venit cu unele soluții „pentru problemele sectorului feroviar”. De cealaltă parte, liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu a declarat că prima dată aude „despre discuțiile ce se dorește a fi vândut”.

Ce a spus Bolea despre Palatul Feroviarilor

Pe 14 februarie, în ziua când feroviarii au protestat în 7 localități din țară, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea menționa că „salariile restante trebuie plătite” și că „o soluție imediată ar fi vânzarea unor obiecte de patrimoniu din gestiunea CFM care nu mai sunt necesare”.

Pe 21 februarie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Vladimir Bolea raporta că CFM are 4.865 de angajați și restanțe salariale de 191 de milioane de lei, totodată întreprinderea va trebui să achite alți aproximativ 100 de milioane în calitate de impozite la salarii. Bolea preciza că întreprinderea achita la acel moment salariile abia pentru luna august 2024.

„Noi nu obligăm pe nimeni să vândă nimic. Ei singuri iau decizii să se debaraseze de active care nu sunt folosite în procese tehnologice. (…) Au active care nu le folosesc și trebuiesc vândute… locomotivele, încă un exemplu – casa de cultură care stă în centru. (…) Ei trebuie să o vândă, să încaseze resursele financiare, să plătească salariile. (…) Palatul Feroviarilor, da…”, preciza Bolea.

Precizările lui Grosu

Pe 27 februarie, liderul PAS Igor Grosu, tot el – președinte al Parlamentului, a fost solicitat să comenteze informația cu privire la Palatul Feroviarilor. „Eu nu cunosc despre discuțiile ce se dorește a fi vândut, prima dată aud de la dumneavoastră, promit să mă documentez”, a comunicat Grosu. Totodată, el a adăugat că întreprinderea este în căutarea resurselor financiare pentru a achita restanțele salariale. „Nu poți la nesfârșit să acoperi un deficit care crește și crește, și crește. Managementul acestei instituții trebuie să răsufle mânecile și să se pună pe treabă”, a comunicat Grosu în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Nemulțumirea blocului „Împreună”

Tot pe 27 februarie, blocul „Împreună” – format din Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării – a emis un comunicat cu privire la „propunerea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor”.

„Propunerea dlui Bolea de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor nu reprezintă o soluție durabilă și prin urmare este hazardantă, din motiv că, aceasta generează riscuri de scheme imobiliare dubioase și ar putea avea în spate interese financiare obscure din partea dezvoltatorilor imobiliari care urmăresc de mai mulți ani să intre în posesia terenului aflat în respectiva zonă și să demoleze clădirea. (…) Aceasta pretinsă soluție este irelevantă pentru rezolvarea rapidă a crizei de lichiditate, nu reprezintă o soluție durabilă și prin urmare este inoportună”, au comunicat reprezentanții blocului.

În continuare, blocul a declarat că „are viziunea și analiza necesară pentru a oferi o soluție durabilă pentru problemele sectorului feroviar”. „Sarcina de renovare a infrastructurii căilor ferate și investițiile capitale trebuie să fie preluate integral de Guvern. La fel Guvernul va garanta operabilitatea și întreținerea infrastructurii feroviare. Sursele de finanțare pot fi asigurate atât din bugetul public național, cât și din fonduri atrase cu ajutorul partenerilor de dezvoltare”, a comunicat blocul.

O altă soluție, potrivit blocului „Împreună”, este „majorarea volumelor de transport feroviar prin stabilirea unor parteneriate strategice cu autoritățile din Ucraina și România, dar mai ales cu principalii beneficiari de logistică feroviară, în vederea facilitării fluxurilor de mărfuri și călători”. „Resurse moderne pentru transportul feroviar – personal certificat și bine plătit, infrastructură magistrală și terminală, vagoane și locomotive. (…) Evaluarea, optimizarea și valorificarea activelor IS „Căile Ferate a Moldovei” transparent, serios și sistemic”, se mai arată în soluțiile blocului.

***

Pe 14 februarie, mai mulți angajați ai întreprinderii au ieșit la protest în 7 localități din țară. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declara că întreprinderea este „strategică pentru economia națională”. Totuși, potrivit Ministerului, „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice” cheltuielile acesteia – cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale. 

Înainte de protest, Serghei Tomșa – la acel moment director general interimar al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” – declara că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el menționa că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”.

Pe 25 februarie s-a aflat că directorul general interimar al întreprinderii, Serghei Tomșa, a demisionat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN/foto simbol

Fost lider local de partid, reținut de poliție: fusese condamnat și anunțat în căutare

Un bărbat originar din raionul Rezina care, în perioada 2020–2022, a deținut funcția de președinte al unei organizații teritoriale de partid a fost reținut. Anunțul a fost făcut pe 29 aprilie de Inspectoratul General al Poliției (IGP). Potrivit IGP, bărbatul este vizat de o sentință judecătorească emisă la 24 aprilie, fiind dispusă condamnarea acestuia la 4 ani de închisoare, și a fost anunțat ulterior în căutare. Amintim că, pe 24 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat condamnarea președintelui oficiului teritorial Rezina al fostului partid „Șor”, menționând că acesta a fost anunțat în căutare.

Reprezentanții IGP au anunțat reținerea unui bărbat de 42 de ani, originar din raionul Rezina, care era anunțat în căutare. Reprezentanții Inspectoratului au precizat că bărbatul este vizat într-o sentință emisă pe 24 aprilie 2026 de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

„Instanța a dispus condamnarea acestuia la 4 ani de închisoare, fiind obligat totodată să restituie statului suma de 1 932 830,04 lei. Potrivit materialelor cauzei, în perioada 2020–2021 acesta a fost implicat în acțiuni de corupere a alegătorilor. De asemenea, în perioada 2020–2022, a deținut funcția de președinte al unei organizații teritoriale de partid”, au comunicat reprezentanții IGP.

Bărbatul a fost plasat în penitenciar.

Amintim că, pe 24 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat condamnarea, în acea zi, a președinților oficiilor teritoriale Ungheni și Rezina ale fostului partid „Șor”. Potrivit Procuraturii, care a făcut referire la sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cei doi au fost condamnați pentru complicitate la acceptarea finanțării ilegale a partidului. Conform procurorilor, aceștia ar fi acceptat peste 5,1 milioane de lei din surse ilegale, bani folosiți pentru finanțarea activităților partidului, inclusiv pentru organizarea protestelor și plata participanților.

În privința președintelui oficiului teritorial Rezina, instanța a decis condamnarea acestuia la 4 ani de închisoare, dintre care 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar restul de 2 ani cu suspendare, cu un termen de probațiune de 2 ani. Totodată, a fost dispusă înlocuirea măsurii preventive „obligarea de a nu părăsi țara” cu măsura preventivă „arestarea preventivă”, acesta fiind anunțat în căutare. În același timp, de la inculpat a fost dispusă confiscarea specială, în folosul statului, a contravalorii banilor utilizați sau destinați săvârșirii infracțiunii, în sumă de 1 932 830,04 lei. Sentința nu este definitivă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: