Palatul de Cultura al Feroviarilor / Facebook

Palatul de Cultură al Feroviarilor va fi vândut? „Împreună” critică ideea lui Bolea: „Scheme imobiliare”

Ideea ministrului Infrastructurii Vladimir Bolea ca întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” să-și vândă Palatul de Cultură i-a nemulțumit pe reprezentanții blocului „Împreună”. Bolea preciza că Ministerul nu obligă pe nimeni și că întreprinderea este cea care decide. Pe 27 februarie, blocul „Împreună” a declarat că „propunerea lui Bolea generează riscuri de scheme imobiliare dubioase”. „Dezvoltatorii imobiliari urmăresc de mai mulți ani să intre în posesia terenului aflat în respectiva zonă și să demoleze clădirea”, a comunicat blocul și, în continuare, a venit cu unele soluții „pentru problemele sectorului feroviar”. De cealaltă parte, liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu a declarat că prima dată aude „despre discuțiile ce se dorește a fi vândut”.

Ce a spus Bolea despre Palatul Feroviarilor

Pe 14 februarie, în ziua când feroviarii au protestat în 7 localități din țară, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea menționa că „salariile restante trebuie plătite” și că „o soluție imediată ar fi vânzarea unor obiecte de patrimoniu din gestiunea CFM care nu mai sunt necesare”.

Pe 21 februarie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Vladimir Bolea raporta că CFM are 4.865 de angajați și restanțe salariale de 191 de milioane de lei, totodată întreprinderea va trebui să achite alți aproximativ 100 de milioane în calitate de impozite la salarii. Bolea preciza că întreprinderea achita la acel moment salariile abia pentru luna august 2024.

„Noi nu obligăm pe nimeni să vândă nimic. Ei singuri iau decizii să se debaraseze de active care nu sunt folosite în procese tehnologice. (…) Au active care nu le folosesc și trebuiesc vândute… locomotivele, încă un exemplu – casa de cultură care stă în centru. (…) Ei trebuie să o vândă, să încaseze resursele financiare, să plătească salariile. (…) Palatul Feroviarilor, da…”, preciza Bolea.

Precizările lui Grosu

Pe 27 februarie, liderul PAS Igor Grosu, tot el – președinte al Parlamentului, a fost solicitat să comenteze informația cu privire la Palatul Feroviarilor. „Eu nu cunosc despre discuțiile ce se dorește a fi vândut, prima dată aud de la dumneavoastră, promit să mă documentez”, a comunicat Grosu. Totodată, el a adăugat că întreprinderea este în căutarea resurselor financiare pentru a achita restanțele salariale. „Nu poți la nesfârșit să acoperi un deficit care crește și crește, și crește. Managementul acestei instituții trebuie să răsufle mânecile și să se pună pe treabă”, a comunicat Grosu în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Nemulțumirea blocului „Împreună”

Tot pe 27 februarie, blocul „Împreună” – format din Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării – a emis un comunicat cu privire la „propunerea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor”.

„Propunerea dlui Bolea de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor nu reprezintă o soluție durabilă și prin urmare este hazardantă, din motiv că, aceasta generează riscuri de scheme imobiliare dubioase și ar putea avea în spate interese financiare obscure din partea dezvoltatorilor imobiliari care urmăresc de mai mulți ani să intre în posesia terenului aflat în respectiva zonă și să demoleze clădirea. (…) Aceasta pretinsă soluție este irelevantă pentru rezolvarea rapidă a crizei de lichiditate, nu reprezintă o soluție durabilă și prin urmare este inoportună”, au comunicat reprezentanții blocului.

În continuare, blocul a declarat că „are viziunea și analiza necesară pentru a oferi o soluție durabilă pentru problemele sectorului feroviar”. „Sarcina de renovare a infrastructurii căilor ferate și investițiile capitale trebuie să fie preluate integral de Guvern. La fel Guvernul va garanta operabilitatea și întreținerea infrastructurii feroviare. Sursele de finanțare pot fi asigurate atât din bugetul public național, cât și din fonduri atrase cu ajutorul partenerilor de dezvoltare”, a comunicat blocul.

O altă soluție, potrivit blocului „Împreună”, este „majorarea volumelor de transport feroviar prin stabilirea unor parteneriate strategice cu autoritățile din Ucraina și România, dar mai ales cu principalii beneficiari de logistică feroviară, în vederea facilitării fluxurilor de mărfuri și călători”. „Resurse moderne pentru transportul feroviar – personal certificat și bine plătit, infrastructură magistrală și terminală, vagoane și locomotive. (…) Evaluarea, optimizarea și valorificarea activelor IS „Căile Ferate a Moldovei” transparent, serios și sistemic”, se mai arată în soluțiile blocului.

***

Pe 14 februarie, mai mulți angajați ai întreprinderii au ieșit la protest în 7 localități din țară. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declara că întreprinderea este „strategică pentru economia națională”. Totuși, potrivit Ministerului, „nu pot fi acoperite integral din fonduri publice” cheltuielile acesteia – cum ar fi salariile, combustibilul și alte costuri operaționale. 

Înainte de protest, Serghei Tomșa – la acel moment director general interimar al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” – declara că înțelege „frustrarea și nemulțumirea” feroviarilor și că „lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el menționa că în curând vor fi comunicate „detalii clare despre următorii pași”, inclusiv „despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”.

Pe 25 februarie s-a aflat că directorul general interimar al întreprinderii, Serghei Tomșa, a demisionat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Platforma TUX Moldova s-ar fi prăbușit. Oamenii se plâng că nu își pot retrage banii (VIDEO)

Platforma de tranzacționare TUX Moldova, bănuită că ar funcționa ca o piramidă financiară, s-ar fi prăbușit. Pe 7 octombrie, mai mulți utilizatori au primit notificări prin care li se cerea să achite o taxă de 100 USDT, în termen de 24 de ore, pentru a evita blocarea conturilor. O zi mai târziu, în mediul online au apărut imagini care arată tensiuni la sediul companiei, unde investitori nemulțumiți ar fi cerut explicații persoanelor ce ar gestiona platforma, scrie Agora. Contactată pentru o reacție, Comisia Națională a Pieței Financiare a declarat pentru sursa citată că acest domeniu nu se află sub supravegherea instituției.

@panducull #tux ♬ sunet original – 💶

Între timp, fosta angajată a Ministerului Afacerilor Interne, Antonina Samoil, vizată în acuzațiile privind presupusa implicare în conducerea și administrarea platformei TUX, a respins public aceste informații.

„Vreau să vă declar: eu nu fac parte din conducerea administrativă a platformei TUX și nu am niciun rol decizional în această platformă”, a declarat Samoil într-un mesaj video.

Aceasta susține că ar fi aflat despre TUX la începutul anului, din rețelele de socializare, și că s-a înscris ulterior pe cont propriu. Potrivit declarațiilor sale, după o perioadă, i s-ar fi propus să țină lecții de instruire pentru utilizatori, fiind remunerată pentru acest lucru.

Cât de sigură este platforma?

Potrivit site-ului de analiză a brokerilor online BrokerChooser, TUX nu este considerat un furnizor de servicii de încredere, deoarece nu este reglementat de o autoritate financiară cu standarde stricte. Investitorii sunt avertizați că în cazul în care sunt înșelați de un broker, nu au prea multe opțiuni de a-și recupera banii.

Într-un comentariu pentru AGORA, secretara de presă a Comisie Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Lilia Alcază, a declarat că „acest sector nu este supravegheat de CNPF”, fără a oferi mai multe detalii.

Amintim că, în luna august curent, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) atrăgea atenția cetățenilor asupra unei scheme de fraudă, care implica crearea de grupuri false de „investiții” pe aplicațiile de mesagerie, unde activitatea intensă era simulată prin utilizarea roboților (soft de tranzacționare automatizată).

„Informațiile disponibile indică faptul că această structură seamănă cu o piramidă. Modelul de afaceri este unul tipic schemelor piramidale, în care remunerațiile investitorilor sunt susținute din fondurile noilor membri, alimentate de recrutarea continuă și nu de activități economice reale. Acest aspect subliniază natura nesustenabilă și frauduloasă a acestor operațiuni, care inevitabil conduc la pierderi financiare pentru majoritatea participanților”, atenționa CNPF încă în luna august.

Deocamdată, autoritățile nu au venit cu o poziție oficială privind situația platformei TUX Moldova și conturile blocate ale utilizatorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: