protv.md

Până la 1000 de angajați ai Căii Ferate din Moldova, impuși să ia concediu cu jumătate de salariu. Argumentele directorului

Sute de angajați ai întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) urmează să fie trimiși în concediu forțat. Informația a fost comunicată de directorul CFM, Sergiu Cotelnic, pentru Moldova 1. Măsura va afecta între 700 și 1.000 de persoane. Potrivit lui Cotelnic, aceasta va viza în principal administrația și unii șefi.

Concediul tehnic se va desfășura în perioada 22 decembrie-12 ianuarie. Pe durata concediului forțat, angajații vor primi 55% din salariu. Măsura va afecta aproximativ 30% dintre cei 3.500 de angajați ai întreprinderii de stat, adică între 700 și 1.000 de persoane.

Potrivit sursei citate, vor fi trimiși în concediu forțat angajații care nu sunt implicați direct în circulația trenurilor și organizarea transportului. Măsura se ia din cauza scăderii semnificative a volumului transporturilor în perioada de iarnă. Scopul acestei măsuri este evitarea acumulării de datorii suplimentare și menținerea sustenabilității financiare a CFM, a declarat Cotelnic.

„Acesta va viza, în principal, administrația, va viza unii șefi, dar în general 60-70% dintre feroviari vor continua să-și facă munca. (…) Când știm clar că în această perioadă nu va fi un volum mare de muncă, considerăm corect ca o parte din lucrători, care nu sunt implicați în procesul tehnologic, să rămână în această perioadă acasă. (…) Dacă apare ceva sau vin mărfuri, ei sunt rechemați și își reiau activitatea de producție”, a comunicat directorul CFM.

Potrivit sursei citate, angajații întreprinderii nu și-au primit salariile pentru ultimele trei luni. CFM are acumulată o datorie totală de 500 de milioane de lei, dintre care 140 milioane de lei reprezintă restanțe salariale.

CFM se confruntă cu dificultăți financiare din august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus semnificativ după redeschiderea portului Odesa. Pierderile generate au dus la diminuarea veniturilor și la întârzieri de luni întregi la plata salariilor angajaților. În încercarea de a face rost de bani, întreprinderea a scos la licitație vagoane de pasageri, locomotive și fier vechi. La începutul lunii mai 2025, Guvernul a aprobat un contract multianual cu CFM, pentru ca întreprinderea să poată beneficia anual, în premieră, timp de maxim 5 ani, de 400 de milioane de lei de la stat pentru întreținerea și modernizarea rețelelor feroviare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: