Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul care prevede delimitarea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Decizia a fost luată pe 11 iunie, în pofida apelului Centrului de Resurse Juridice de a amâna votul.
Reprezentanții Parlamentului au declarat că proiectul prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție.
Competențele CNA, PA, PCCOCS, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal
CNA va investiga cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici rămân în competența organelor fiscale. CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. Potrivit Legislativului, în contextul extinderii domeniilor de competență ale CNA, va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.
Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.
Potrivit Legislativului, pentru a eficientiza activitatea PCCOCS, infracțiunile minore sau cele care nu prezintă un grad sporit de complexitate sunt excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.
Reprezentanții Parlamentului au mai declarat că, pentru lectura a doua, inițiativa legislativă a fost completată cu un amendament care conține modificări la Codul de procedură penală, „pentru a înlătura unele interpretări defavorabile existente, pentru a unifica practica judiciară și pentru a garanta un proces penal echitabil”.
Cine a susținut proiectul
Proiectul a fost susținut în lectura a doua de 52 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Potrivit Legislativului, elaborarea proiectului a fost determinată de obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul Agendei de Reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Înainte de vot, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat jurnaliștilor că nu a citit opinia Centrului de Resurse Juridice, însă „Comisia juridică o să se uite peste această opinie”. „Să vedem cât sunt de mari riscurile. (…) Dar abordarea este următoarea: noi trebuie să investim în instituții care au livrat”, a adăugat el.
***
Amintim că, pe 10 iunie, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a declarat că votarea în lectura a doua a acestui proiect trebuie amânată. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile primei să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare să fie transferate celei de-a doua. Organizația a precizat, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și a subliniat necesitatea unei analize suplimentare. Centrul a menționat că și-a expediat poziția în acest sens Parlamentului.
