procuratura.md

Parlamentul a votat redistribuirea competențelor între PA și CNA, în pofida apelului de amânare

Parlamentul a votat, în lectură finală, proiectul care prevede delimitarea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Decizia a fost luată pe 11 iunie, în pofida apelului Centrului de Resurse Juridice de a amâna votul.

Reprezentanții Parlamentului au declarat că proiectul prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție.

Competențele CNA, PA, PCCOCS, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal

CNA va investiga cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici rămân în competența organelor fiscale. CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. Potrivit Legislativului, în contextul extinderii domeniilor de competență ale CNA, va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.

Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Potrivit Legislativului, pentru a eficientiza activitatea PCCOCS, infracțiunile minore sau cele care nu prezintă un grad sporit de complexitate sunt excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.

Reprezentanții Parlamentului au mai declarat că, pentru lectura a doua, inițiativa legislativă a fost completată cu un amendament care conține modificări la Codul de procedură penală, „pentru a înlătura unele interpretări defavorabile existente, pentru a unifica practica judiciară și pentru a garanta un proces penal echitabil”.

Cine a susținut proiectul

Proiectul a fost susținut în lectura a doua de 52 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Potrivit Legislativului, elaborarea proiectului a fost determinată de obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul Agendei de Reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Înainte de vot, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat jurnaliștilor că nu a citit opinia Centrului de Resurse Juridice, însă „Comisia juridică o să se uite peste această opinie”. „Să vedem cât sunt de mari riscurile. (…) Dar abordarea este următoarea: noi trebuie să investim în instituții care au livrat”, a adăugat el.

***

Amintim că, pe 10 iunie, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a declarat că votarea în lectura a doua a acestui proiect trebuie amânată. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile primei să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare să fie transferate celei de-a doua. Organizația a precizat, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și a subliniat necesitatea unei analize suplimentare. Centrul a menționat că și-a expediat poziția în acest sens Parlamentului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Am avut o exprimare nepotrivită”: Ministra Plugaru, după declarația despre vânzarea caselor mari de către cei care locuiesc singuri

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține că a avut o exprimare nepotrivită atunci când, vorbind despre gospodăriile care consumă peste 350 de metri cubi de gaz și care nu vor primi compensații, a spus că o persoană care locuiește singură într-o casă mare ar putea lua în considerare vânzarea locuinței și mutarea într-una mai mică. Plugaru a spus că a fost o formulare neinspirată și că îi pare rău.

„Într-o emisiune televizată, vorbind despre gospodăriile care consumă peste 350 de metri cubi de gaz, am avut o exprimare nepotrivită. Am spus că o persoană care locuiește singură într-o casă foarte mare ar putea lua în considerare inclusiv mutarea într-o locuință mai mică. A fost o formulare neinspirată și îmi pare rău”, a scris Plugaru pe o rețea de socializare, în seara zilei de 21 noiembrie.

În ceea ce privește criteriul de eligibilitate de 350 m³ de gaze, ministra a spus că, „anul trecut, doar 1,2% din cereri depuse nu s-au calificat pentru că gospodăriile au avut un consum total pe sursele de energie echivalent în lei a 350 m³”. „În același timp, 621 mii de gospodării din țară au primit compensații pentru căldură, trecând de acest criteriu. Acesta este unul din criteriile care ne ajută să oferim acest sprijin familiilor care au nevoie”, a menționat Plugaru.

***

Menționăm că, pentru a beneficia de compensație, o gospodărie trebuie să îndeplinească mai multe criterii. Unul dintre acestea este ca, în sezonul precedent, consumul lunar mediu de resurse energetice să nu depășească echivalentul a 350 m³ de gaze naturale.

Pe 19 noiembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a fost solicitată să comenteze, în cadrul emisiunii „Vocile puterii”, de la Exclusiv TV, cazul unui pensionar, care, potrivit prezentatoarei, s-a plâns că nu va putea beneficia de compensație deoarece locuiește într-o casă mare, cu un consum de gaze care depășește 350 m³. Ministra a spus că „dacă locuiește o singură persoană într-o casă de 350 m³, probabil e o situație în care trebuie să se ia o decizie – fie e nevoie să fie vândută, să te realoci într-o casă mai mică”. (…) Noi vorbim de gospodăriile care nu au această posibilitate, nu au nici această casă, nu au așa consum mare. Noi ne uităm la consumul istoric, dacă tu până azi ai avut posibilitatea să-ți achiți o factură de 350 m³ și nu ai luat nicio decizie de a te realoca, a vinde sau a schimba, deci supoziția este că tu ai să achiți și în continuare”, a adăugat Plugaru.

Potrivit ministrei, nu va beneficia de compensații nici o familie de pensionari care a moștenit sau a cumpărat un apartament mare cu mult timp în urmă, dar are o pensie mică, dacă depășește consumul de 350 m³. Acest caz ipotetic a fost menționat de prezentatoarea TV. „Pentru că întrebarea este: „Cum s-a achitat până acum?””, a adăugat Plugaru. La precizarea prezentatoarei TV că, până acum, gazul nu era atât de scump, ministra a spus: „Înțeleg. Dar noi avem creșterea gazului începând cu 2022”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: