Politică

Parlamentul de la Chișinău a denunțat încă 7 acorduri cu CSI: „Irelevante, inoportune și nu oferă beneficii”

Mihaela Conovali
| 24 noiembrie, 2023
16:25

Parlamentul de la Chișinău a denunțat încă șapte acorduri încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). Documentele vizează colaborarea cu statele CSI în domeniul ocrotirii sănătății populației, activităților informative, cu privire la ajutorul reciproc în caz de accidente și alte situații excepționale la obiectivele electroenergetice, asigurării trupelor de grăniceri cu armament și tehnică militară, precum și referitor la cercetări științifice și nucleare.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, denunțarea acordurilor a fost propusă de Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării și Serviciul de Informații și Securitate.

Documentele denunțate sunt:

Acordul cu privire la colaborarea în domeniul ocrotirii sănătății populației, întocmit la Minsk la 26 iunie 1992, și a Protocoalelor de modificare, încheiate la Ialta la 18 septembrie 2003 și la Moscova la 25 noiembrie 2005;

Acordul cu privire la ajutorul reciproc în caz de accidente și alte situații excepționale la obiectivele electroenergetice ale statelor membre ale Comunității Statelor Independente, semnat la Moscova la 30 mai 2002;

Acordul cu privire la cooperarea statelor membre ale Comunității Statelor Independente în timpul evacuării cetățenilor acestora din țările terțe în cazul producerii situațiilor excepționale, semnat la Moscova la 12 aprilie 1996;

Acordul cu privire la principiile asigurării Trupelor de grăniceri cu armament, tehnică militară și alte resurse materiale, organizării lucrărilor de cercetări științifice și experimentale de construcție, semnat la Tașkent la 15 mai 1992;

Acordul privind colaborarea în domeniul pregătirii specialiștilor subdiviziunilor antiteroriste în instituțiile de învățământ ale organelor competente ale statelor membre ale Comunității Statelor Independente, încheiat la Ashgabat la 5 decembrie 2012;

Acordul dintre Republica Moldova și Federația Rusă în vederea colaborării Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova și Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse în domeniul activităților informative, întocmit la Chișinău la 18 aprilie 1994;

Statutul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare.

„Prevederile respectivelor acorduri sunt irelevante, inoportune și nu oferă beneficii cetățenilor, iar denunțarea acestor documente nu va produce impact negativ strategic sau operațional. Totodată, prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, țara noastră și-a asumat angajamentul să transpună în cadrul normativ național un șir de Directive UE care vizează diferite domenii”, au raportat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

***

În mai 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat despre decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a CSI. Potrivit speakerului, retragerea Moldovei din CSI este un prim pas, urmând a fi evaluați și alți pași în acest sens: „CSI este o organizație creată de Rusia. (…) Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, a comunicat Grosu.

La sfârșitul lunii octombrie 2023, purtătorul de cuvânt al Guvernului declara că la acel momentul autoritățile au identificat un număr de peste 100 de tratate încheiate în cadrul CSI care nu produc valoare adăugată pentru cetățeni. Cu o zi înainte, Republica Moldova denunțase alte 9 acorduri cu CSI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acorduri, Chișinău, csi, denunțare, deputați, încheiat, Moldova, moscova

Știri similare

Politică

Replici între Ministerul Educației și Primăria Chișinău pe reforma „restart” în educație: „Noi nu împărțim copiii în «ai noștri» și «ai voștri»”

Viață

Vine canicula? Meteorologii anunță 29°C pentru ziua de vineri

Politică

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Ana-Maria Dolghii
| 4 iunie, 2026
18:07

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

„Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

„Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 și s-a consoliat în jurul fostului președinte Traian Băsescu, care s-a alăturat ulterior.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.