Alegerile din Găgăuzia din 15 noiembrie vor avea loc, în continuare, în circumscripții uninominale. În schimb, la următoarele scrutine, deputații Adunării Populare ar urma să fie aleși prin sistem proporțional, pe liste de partid, la fel ca la alegerile parlamentare. Prevederile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului electoral, înregistrat în Parlament pe 27 iulie.
Cum va funcționa noul Consiliu Electoral al Găgăuziei
Potrivit proiectului înregistrat de un grup de deputați ai PAS, organul electoral din regiune, denumirea căruia a fost disputată în ultima perioadă, se va numi Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Acesta va avea între 7 și 11 membri, iar președintele va activa permanent și va fi numit de Comisia Electorală Centrală. Doi membri vor fi desemnați de Adunarea Populară a Găgăuziei, iar ceilalți vor fi desemnați și numiți după aceeași procedură aplicată celorlalte organe electorale din țară. Dacă autoritățile cu drept de desemnare nu vor înainta candidaturi în termen, locurile vacante vor fi completate de CEC din Registrul funcționarilor electorali.
Proiectul stabilește și modul în care va funcționa noua structură la diferite tipuri de scrutin. La alegerile parlamentare, prezidențiale, locale generale și la referendumurile republicane, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei va exercita atribuțiile unui consiliu electoral de circumscripție. În schimb, la alegerile regionale din autonomie, acesta va avea atribuțiile organului electoral regional responsabil de organizarea scrutinului.
Finanțarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și a alegerilor regionale va fi asigurată din bugetul de stat. Totodată, instituția va avea propriul aparat de lucru, acces la Registrul de stat al alegătorilor, iar președintele său va putea participa, fără drept de vot, la ședințele Comisiei Electorale Centrale.
Condiții noi pentru candidații la funcția de bașcan și de deputat
Proiectul stabilește și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care candidează la funcțiile de deputat în Adunarea Populară și de bașcan al Găgăuziei.
Potrivit documentului, deputat în Adunarea Populară poate fi ales un cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot care a împlinit vârsta de 21 de ani până în ziua alegerilor inclusiv, a locuit sau locuiește permanent în UTA Găgăuzia de cel puțin cinci ani și, la data scrutinului, își are domiciliul în autonomie.
Pentru funcția de bașcan, proiectul păstrează condiția ca viitorul candidat să cunoască limba găgăuză, dar introduce și o cerință nouă: acesta va trebui să cunoască și limba română. Todată, candidatul trebuie să aibă cel puțin 35 de ani și să fi locuit sau să locuiască permanent în UTA Găgăuzia de cel puțin 10 ani.
Cine riscă să fie considerat „candidat camuflat”
Proiectul introduce, totodată, și două noțiuni noi în Codul electoral: „candidat independent camuflat” și „susținere camuflată”.
Potrivit documentului, „candidat independent camuflat” este candidatul independent care, formal sau informal, direct ori indirect, desfășoară împreună cu un partid politic sau un bloc electoral acțiuni comune, concertate ori sincronizate în campania electorală, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, logistica sau mesajele, cu scopul sau efectul de a eluda restricțiile legale privind desemnarea candidaților de către formațiunile politice.
Proiectul definește și noțiunea de „susținere camuflată a competitorilor electorali”, care reprezintă orice sprijin financiar, material, organizatoric, logistic sau mediatic acordat, direct ori indirect, unui competitor electoral de către un partid politic sau un bloc electoral, cu știința, consimțământul ori coordonarea acestuia, atunci când scopul este promovarea candidatului prin eludarea regimului juridic aplicabil partidelor politice sau concurenților electorali. Documentul precizează însă că simpla prezență, într-un grup de inițiativă, a unor persoane afiliate unor partide politice nu constituie, prin ea însăși, o susținere camuflată.
Deputatul PAS Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a declarat că modificările urmăresc trei obiective: punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale, organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei în acest an și asigurarea unui scrutin „liber, corect și transparent”.
„Ne dorim ca proiectul să fie adoptat până la sfârșitul lunii august, pentru ca toate modificările necesare să fie aplicate la timp înainte de alegerile din UTA Găgăuzia”, a precizat Chiriac.
***
Amintim, pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să constituie organul electoral al autonomiei.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care trebuiau să aibă loc inițial în noiembrie 2025, au fost amânate de două ori și sunt programate în prezent pentru 15 noiembrie 2026. Este al treilea termen stabilit pentru desfășurarea scrutinului.
În prezent, cei 35 de deputați ai Adunării Populare sunt aleși în circumscripții uninominale. Fiecare circumscripție își alege câte un deputat, iar pentru a câștiga din primul tur un candidat trebuie să obțină peste jumătate din voturile valabil exprimate. În caz contrar, este organizat un al doilea tur între primii doi candidați.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
