Știința frumuseții se extinde: 21Collagen a lansat o formulă nouă dedicată sănătății părului

Frumusețea nu ține doar de produsele aplicate la exterior. Tot mai mult, atenția se îndreaptă către ceea ce organismul primește din interior, iar nutriția devine o componentă importantă a ritualurilor moderne de îngrijire. În acest context, colagenul marin a câștigat tot mai multă popularitate, iar 21Collagen s-a remarcat printr-o formulă complexă, susținută de cercetări științifice și apreciată de consumatori. În anul precedent, suplimentul 21Collagen a fost cel mai bine vândut produs al brandului, consolidându-și poziția pe piața suplimentelor dedicate frumuseții din interior.

21Collagen: succes construit pe știință și inovație

Formula originală 21Collagen reunește 10.000 mg de peptide premium de colagen marin hidrolizat și 21 de ingrediente complementare, atent selecționate pentru a susține procesele naturale de sinteză a colagenului. Peptidele hidrolizate sunt completate de vitamine, minerale, aminoacizi și alte ingrediente active, într-o formulă lichidă concepută pentru administrarea zilnică.

Un element important în dezvoltarea produsului îl reprezintă cercetările realizate pentru evaluarea eficienței formulei. Un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat în Madrid, Spania, pe un eșantion de 70 de femei, timp de 13 săptămâni, a evaluat efectele administrării zilnice a suplimentului 21Collagen asupra parametrilor pielii.

Rezultatele au indicat o creștere medie de 32,11% a elasticității pielii după șapte săptămâni de utilizare și de 27,75% după 13 săptămâni, comparativ cu valorile inițiale. Evaluările au fost realizate instrumental, cu ajutorul echipamentului CUTOMETER®, un aparat utilizat în dermatologie și în studiile cosmetice pentru a măsura în mod obiectiv elasticitatea și fermitatea pielii. 

O altă cercetare, realizată in vitro pe fibroblaste umane, a evidențiat o creștere medie de 58,2% a nivelului de colagen în celulele tratate cu 21Collagen, comparativ cu grupul de control.

De la îngrijirea pielii la sănătatea părului: o nouă lansare

Experiența acumulată prin dezvoltarea suplimentului 21Collagen a stat la baza unei noi direcții de inovație: 21Collagen Hair+, un produs nou, creat special pentru susținerea sănătății și vitalității părului.

Noua formulă păstrează baza consacrată a suplimentului original, respectiv 10.000 mg de peptide premium de colagen marin hidrolizat per doză, însă vine cu o compoziție extinsă, care include 27 de co-nutrienți complementari, selectați pentru nevoile părului.

Dezvoltarea suplimentului a presupus atât amplificarea unor ingrediente existente în formula originală, cât și introducerea unor nutrienți noi. Unul dintre cele mai importante elemente este biotina, prezentă într-o cantitate de 10 ori mai mare decât în suplimentul 21Collagen. 

27 de co-nutrienți într-o formulă dedicată părului

Ceea ce diferențiază 21Collagen Hair+ de formula originală 21Collagen este orientarea către sănătatea părului, printr-o combinație extinsă de nutrienți, vitamine, minerale, aminoacizi și extracte vegetale, reunite într-un singur supliment alimentar. 

Biotina și zincul contribuie la menținerea sănătății normale a părului, fiind doi nutrienți importanți în susținerea funcțiilor normale ale organismului. Cuprul contribuie la pigmentarea normală a părului, iar vitaminele din complexul B participă la procese esențiale precum metabolismul energetic și funcționarea normală a organismului.

Formula este completată de siliciu de origine vegetală, provenit din extracte de coada-calului și bambus, precum și de un complex de aminoacizi care participă la procesele de sinteză a proteinelor și colagenului.

Pe lângă acestea, 21Collagen Hair+ reunește vitamine, minerale, extracte vegetale și ingrediente cu rol antioxidant, construind o formulă complexă, concepută pentru a completa aportul zilnic de nutrienți necesari menținerii sănătății părului.

Astfel, produsul se adresează persoanelor care observă schimbări în aspectul părului, precum fragilitate, pierderea vitalității sau diminuarea volumului, și care își doresc să acorde mai multă atenție îngrijirii acestuia din interior.

O rutină simplă, cu o formulă complexă

Într-o perioadă în care rutinele de îngrijire devin tot mai complexe,  21Collagen Hair+ propune o abordare simplificată: o singură formulă lichidă, care reunește colagen marin și 27 de co-nutrienți complementari.

Doza recomandată este de 30 ml pe zi, de preferat dimineața, pe stomacul gol. Formula este gata de consum și are un gust natural de citrice, fiind ușor de inclus în rutina zilnică. Pentru rezultate optime, se recomandă administrarea constantă, timp de trei luni. 

Prin lansarea 21Collagen Hair+, brandul continuă direcția de dezvoltare bazată pe cercetare, formule complexe și ingrediente atent selecționate. Dacă suplimentul original a adus în prim-plan nutriția pielii din interior, noul Hair+ extinde această abordare către sănătatea părului.

Împreună, 21Collagen și 21Collagen Hair+ conturează o abordare integrată a frumuseții, adresând două dintre nevoile esențiale ale organismului: sănătatea pielii și vitalitatea părului. Primul susține procesele naturale de sinteză a colagenului și sănătatea pielii, în timp ce noul Hair+ aduce în prim-plan sănătatea și vitalitatea părului. Două formule, două direcții de acțiune, aceeași idee la bază: frumusețea se construiește din interior.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

De ce casele cu un consum ridicat de gaze nu vor primi compensații? Plugaru: „Dacă nu ai luat decizia de a vinde, supoziția este că o să achiți în continuare”

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a sugerat că persoanele care locuiesc singure în case cu un consum ridicat de gaze naturale ar trebui să ia în calcul vânzarea locuinței și mutarea într-una mai mică. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 20 noiembrie a emisiunii „Vocile puterii”, de la Exclusiv TV, în timp ce explica de ce autoritățile au decis să nu acorde compensații pentru perioada rece a anului gospodăriilor al căror consum depășește 350 de metri cubi de gaze naturale. Potrivit oficialei, acest prag a fost stabilit pornind de la presupunerea că persoanele care au reușit să achite facturile pentru un consum de peste 350 metri cubi în sezonul precedent vor putea face acest lucru și în continuare, dacă nu și-au schimbat condițiile de trai.

„Când persoana are mai mult de 350 m3, câte persoane locuiesc în acea gospodărie? Pentru că dacă locuiesc, de exemplu, mai multe, probabil își împart cumva plățile. Dar dacă locuiește o singură persoană într-o casă de 350 m3, probabil e o situație în care trebuie să se ia o decizie că fie este nevoie să fie vândută, să te realoci într-o casă mai mică… Pentru că probabil nu-i vorba doar de facturile la căldură, probabil e vorba de toate celelalte facturi, care sunt mari pentru o casă de 350 m3. Deci, noi vorbim despre gospodăriile care nu au această posibilitate, nu au nici această casă, nu au așa consum mare. Noi ne uităm la consumul istoric. Dacă tu până azi să-ți achiți o factură de 350 m3 și nu ai luat nicio decizie de a te realoca, de a vinde sau a schimba, supoziția este că tu o să achiți și în continuare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministra a justificat planul de 350 m3 de gaze prin experiența sezonului rece precedent.

„620 000 de gospodării care au primit compensații anul trecut. Toți au avut consum mai mic de 350 m3. Dacă mărim, există riscul să se califice și cei care consumă 350, dar au și venituri mari sau consumă 350 și au venituri mici. Deci, riscul deja e mare să dăm compensații și celor care nu trebuie. Dar noi chiar până la 350 m3 acoperim practic 70% din toate gospodăriile țării”, a spus ea.

Precizăm că circa 600 000 de cereri pentru acordarea compensațiilor la încălzire au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md de la lansarea procesului de înscriere. Cetățenii care doresc să beneficieze de sprijinul oferit de stat începând cu luna noiembrie trebuie să depună cererile până pe 27 noiembrie.

Înscrierile vor continua și după 27 noiembrie, până pe data de 25 a fiecărei luni, dar în acest caz, compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.

În acest an, autoritățile au modificat unele condiții de acordare a sprijinului, iar compensația maximă va fi de 1 000 de lei. NewsMaker a explicat AICI cum să depui cererea pe compensatii.gov.md, cine poate beneficia de compensații și ce date sunt necesare pentru înregistrare.

Prima doamnă a SUA: Washingtonul, Kievul și Moscova negociază o posibilă încetare a focului până la Crăciun

Reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, Ucrainei și Federației Ruse poartă negocieri privind o posibilă încetare a focului, care ar putea intra în vigoare până la Crăciun. Declarația a fost făcută de prima doamnă a SUA, Melania Trump, într-un interviu acordat postului Fox News, vineri, 20 noiembrie.

Întrebată ce își dorește cel mai mult de sărbătorile care urmează, Melania Trump a răspuns: „Desigur, îmi doresc pace în întreaga lume. Dar, înainte de toate, aș vrea să existe mai multe acorduri de încetare a focului. Am putea ajunge foarte repede la un astfel de acord, dacă Ucraina și Rusia și-ar dori acest lucru. Suntem deja în negocieri, așa că este posibil să avem parte de o nouă încetare a focului până la Crăciun. Sper că așa va fi”.

Rusia și Ucraina nu au comentat deocamdată declarația.

Anterior, prima doamnă a SUA a avut un rol important de mediator în organizarea unei misiuni umanitare în localitatea Oleşki, din regiunea Herson, potrivit declarațiilor oficialilor ucraineni și ruși.

Statele Unite ale Americii și Ucraina sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, în timp ce în Rusia acesta este marcat pe 7 ianuarie.

În 2023, Rusia a anunțat o „încetare unilaterală a focului” cu ocazia Crăciunului. Cu toate acestea, luptele au continuat. În anii care au urmat, nu au mai fost anunțate armistiții cu ocazia sărbătorii.

Imagine simbol

O dronă a pătruns ilegal de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova, în decurs de 12 minute

O dronă cu propulsie reactivă a pătruns neautorizat de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova sâmbătă, 21 noiembrie, pe fondul atacurilor ruse asupra Ucrainei. Incursiunile au avut loc într-un interval de 12 minute. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, primul incident a fost înregistrat la ora 11:20, când drona a pătruns în spațiul aerian național din direcția localității Troițke, Ucraina, spre Purcari. La ora 11:25, aparatul de zbor a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, din direcția localității Pervomaisc, raionul Căușeni, spre Troițke.

La ora 11:31, aceeași dronă a intrat din nou în spațiul aerian al țării, iar un minut mai târziu a revenit în spațiul aerian al Ucrainei.

Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale continuă să monitorizeze spațiul aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Tudor Mardei / NewsMaker

Ar putea R. Moldova adera la UE înaintea Ucrainei? Răspunsul eurodeputatului Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană înaintea Ucrainei, întrucât implementează reformele necesare într-un ritm mai rapid. El a precizat că negocierile de aderare cu cele două state, ale căror parcursuri de integrare europeană au evoluat în paralel până acum, sunt două procese distincte. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru IPN, publicat pe 20 noiembrie.

Mureșan a declarat că, în prezent, Republica Moldova se mișcă „cel mai rapid” în procesul de integrare europeană și înregistrează „cele mai mari” progrese. „Cred că și munca diplomatică pe care președinta și membrii Guvernului o întreprind în a comunica în capitalele europene și în relația cu instituțiile europene, pentru a prezenta exact stadiul pregătirilor, este foarte bună. Ca atare, cred că acestea trebuie să rămână prioritățile și în continuare”, a adăugat europarlamentarul.

Întrebat dacă Republica Moldova ar trebui să adere la UE înaintea Ucrainei, dacă îndeplinește toate condițiile, în contextul în care există foi separate de parcurs și ritmuri diferite de adoptare a reformelor, oficialul a răspuns afirmativ. „Sigur că da. Fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care este pregătit, în momentul în care și-a îndeplinit toate angajamentele. (…) În paralel, dacă mai aderă și alte state în același timp, înainte sau după, este o chestiune secundară”, a spus el.

Siegfried Mureșan a remarcat că Comisia Europeană a stabilit că Republica Moldova ar putea încheia 25 de capitole de negociere pentru aderarea la UE pe parcursul anului 2027, în timp ce obiectivul setat pentru Ucraina este „mai modest”.

„Comisia Europeană vede că Republica Moldova poate realiza mai mult și mai repede decât Ucraina. Nu din lipsă de voință din partea Ucrainei, ci pur și simplu pentru că statul este mai mare, problemele sunt mai numeroase și mai complicate și există, desigur, și războiul din Ucraina. Deci, practic, obiectivele stabilite pentru Republica Moldova, inclusiv de către executivul european, sunt mai ambițioase decât cele stabilite pentru Ucraina. Nu avem nevoie de un festival al decuplării sau de o ceremonie a decuplării. Nu se pune problema de așa ceva. Cel mai important lucru este modul în care progresează negocierile în practică. Iar, în practică, negocierile sunt bilaterale, pe picior de egalitate, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe de o parte, și între Ucraina și Uniunea Europeană, pe de altă parte. Nu sunt negocieri trilaterale Moldova-Ucraina-UE. Deci, în realitate, sunt două procese diferite și separate. Dar nu trebuie să celebrăm atunci când reușim ceva mai rapid decât Ucraina și nu ne propunem niciodată să facem ceva în detrimentul Ucrainei, ci ne propunem ca Republica Moldova să devină cât mai rapid stat membru al Uniunii Europene”, a menționat oficialul european.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, concomitent cu Ucraina. De atunci, procesele de aderare ale celor două state au evoluat în paralel.

Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este structurat în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în prezent, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai statelor membre UE au decis deschiderea negocierilor și pentru ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”. Acestea urmează să fie deschise în cadrul următoarelor conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, ale căror date urmează să fie stabilite.

Kievul se opune decuplării parcursurilor europene ale Republicii Moldova și Ucrainei. În octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că o astfel de decizie „ar fi greșită din punct de vedere moral”.

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: