Partidul lui Usatîi inițiază o moțiune simplă asupra activității ministrului Finanțelor: motivul – reforma fiscală

Fracțiunea parlamentară a partidului „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, a anunțat inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea. Partidul susține că proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, în forma actuală, poate duce la creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor și agenților economici. În context, partidul cere revizuirea proiectului, cu organizarea unor consultări și prezentarea unor analize de impact.

„Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” anunță inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor în procesul de elaborare și promovare a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027. (…) În locul reducerii risipei bugetare și eficientizării cheltuielilor publice, Ministerul Finanțelor propune măsuri care pot conduce la creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor și agenților economici. (…) Existența unor rezerve exprimate, inclusiv de reprezentanți ai Guvernului, demonstrează lipsa unui consens și necesitatea unei evaluări suplimentare a impactului măsurilor propuse”, a comunicat deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, pe o rețea de socializare.

Berlinschii a adăugat că „ministrul Finanțelor trebuie să prezinte în Parlament explicații privind fundamentarea reformei, impactul economic și social al măsurilor propuse și rezultatele consultărilor desfășurate”. „Fracțiunea „Partidul Nostru” solicită retragerea și revizuirea substanțială a proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027, cu organizarea unor consultări reale și prezentarea unor analize de impact credibile. Facem un apel către toți deputații – să semneze moțiunea”, a mai spus parlamentarul.

Moțiunea simplă exprimă poziția Parlamentului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, într-o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Conform regulamentului Parlamentului, moțiunea simplă poate fi inițiată de minimum 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Moțiunile simple adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial și sunt obligatorii pentru Guvern sau alte autorități vizate.

***

Recent, autoritățile au supus consultărilor publice proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care prevede uniformizarea cotelor de TVA prin eliminarea mai multor cote reduse. Guvernul a precizat că măsura va fi aplicată etapizat și ar putea afecta produsele alimentare, medicamentele, comerțul electronic, restaurantele și cafenelele, hotelurile și pensiunile, autoturismele și resursele energetice. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că impactul eventualelor ajustări de prețuri generate de creșterea cotelor reduse de TVA la 20% va fi compensat. 

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a spus că reforma ar putea distruge sistemul medical din Republica Moldova și a precizat că instituția pe care o conduce a elaborat un aviz negativ. În reacție, ministrul Finanțelor a spus că reforma nu are drept scop prejudicierea sistemului de sănătate și a menționat că „dacă nu există această dorință sau capacitate”, nu se va insista.

Reforma mai prevede impozitarea banilor de la evenimente, precum nunți și cumetrii. Ministrul Finanțelor declara anterior că intenția nu are ca obiectiv să afecteze cetățenii de rând și, în acest sens, vor fi stabilite „plafoane rezonabile”. Ulterior, ministrul a spus că se discută fie să existe un plafon mult mai mare la impozitarea banilor de la evenimente, precum nunți și cumetrii, fie ca acesta să fie eliminat.

În ceea ce privește impozitul unic din fondul de salarizare, ministrul Finanțelor a spus că ideea „a fost de fapt salutată inclusiv de către contabili”. În același timp a spus că, cel mai probabil, această modificare va fi amânată.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce spune ambasadorul României despre proiectul privind unirea, care a ajuns în Senatul de la București VIDEO

Răspunsurile „valide” cu privire la unirea României și a Republicii Moldova trebuie să vină de la societate. Astfel a comentat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, faptul că proiectul de lege privind reunirea celor două state, promovat de S.O.S. România, a ajuns în Senatul României, după ce a trecut tacit de Camera Deputaților. Declarația a fost făcută, pe 25 iunie, pentru NewsMaker.

Jurnalista NewsMaker Corina Malcocean l-a întrebat pe ambasador ce părere are despre proiectul de lege privind unirea României și Republicii Moldova depus de formațiunea eurodeputatei Dianei Șoșoacă, cunoscută pentru poziții pro-Kremlin, însă acesta a evitat să răspundă. „Nu o să comentez acum proiectele legislative care sunt adoptate sau nu de Parlament”, a spus el.

Întrebat dacă a discutat cu conducerea Republicii Moldova după această inițiativă, Cristian-Leon Țurcanu a declarat: „Diplomația este o meserie care se bazează preponderent pe discuții și pe corespondență. Noi avem constant discuții cu autoritățile de la Chișinău, pentru că agenda bilaterală este foarte extinsă și foarte profundă, care acoperă foarte multe teme cooperare pe toate palierele și pe toate domeniile. Iar agenda noastră de cooperare se desfășoară în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”.

El a mai menționat că subiectul este foarte discutat în spațiul public și că „toate răspunsurile valide” pe marginea acestuia trebuie date de societate.

Amintim că inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Pe 24 iunie, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

Documentul a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon, și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova.

Unirea este intens discutată în ambele state de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea la un eventual referendum pe această temă. Ulterior, ea a abordat în repetate rânduri subiectul, iar în mai, la Strasbourg, a semnalat chiar că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Nu există însă, momentan, o majoritate în rândul moldovenilor care sprijine unirea. Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

De altfel, pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: