Facebook/Irina Vlah

Partidul lui Vlah, protest la CA: „Am venit să petrecem libera exprimare pe ultimul drum”. Reacție

Partidul Republican „Inima Moldovei” a organizat pe 8 iulie un protest la sediul Consiliului Audiovizualului (CA). Formațiunea politică a învinuit CA de faptul că ar fi instituit „cenzura”, la indicația formațiunii de guvernământ PAS. Consiliul Audiovizualului a respins acuzațiile, catalogându-le drept „electorale”.

Un grup de reprezentanți ai Partidului Republican „Inima Moldovei”, în frunte cu lidera formațiunii, Irina Vlah, au venit în fața sediului Consiliului Audiovizualului, îmbrăcați în haine negre și cu flori artificiale, pentru a protesta. Manifestația a început cu audierea unei melodii specifice ceremoniilor funerare.

Astăzi, cu sufletul îndurerat, cu lacrimi în ochi am venit să petrecem libera exprimare pe ultimul drum. A fost bine cu ea. Am vorbit, am spus, am explicat oamenilor ce se întâmplă cu adevărat în țară, însă adevărul a fost prea dur pentru urechile lor fine, a fost pre direct pentru ochișorii lor sclipitori. (…) Dragă guvernare, dacă veți stinge televizoarele, noi vom tipări ziare. Dacă veți închide internetul, noi vom ieși stradă. Și credeți-ne pe cuvânt că nimeni, nici Bruxelles-ul, nici Macron, niciun președinte al Uniunii Europene, nu o să vă scape”, a declarat un reprezentant al partidului.

Manifestanții au spus că formațiunea de guvernământ, prin intermediul CA, a instituit „cenzura” în spațiul audiovizual. Potrivit lor, aceasta poate fi argumentată, între altele, prin faptul că au fost „închise” televiziuni și blocate site-uri.

Facebook/Irina Vlah

La rândul său, Irina Vlah a spus: „Suntem aici pentru că vrem să vă spunem: din cauza lor dvs nu puteți să vedeți adevărul la televizor. Cei care sunt aici permanent luptă cu libertatea, cei care sunt aici amendează toate posturile de televiziune, ei fac așa ca emisiunile să fie sterile și pe placul PAS. Ei ucid pluralismul de opinie, ei primesc salarii din buget și ne lipsesc pe noi de dreptul la informare. Astăzi, Consiliul Audiovizualului a devenit principalul instrument de cenzură al PAS. (…) De aceea am decis că Consiliul Audiovizualului trebuie redenumit în Consiliul de Cenzură PAS”.

Ulterior, un manifestant a lipit o pancartă cu inscripția „Consiliul de Cenzură PAS” pe placa cu denumirea CA și au lăsat florile la intrarea clădirii.

Facebook/Irina Vlah
Facebook/Irina Vlah

Reacția Consiliului Audiovizualului

NM a contactat-o pe șefa Serviciului de presă al CA, Nicoleta Lupu, pentru a reacție la invinuirile formațiunii politice.

Consiliul Audiovizualului califică acțiunea Partidului Republican „Inima Moldovei” ca fiind una de natură electorală și respinge categoric toate acuzațiile invocate. Autoritatea de reglementare își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legislația în vigoare și va continua să-și îndeplinească misiunea de garant al interesului public în sectorul audiovizualului fără a fi intimidată”, a declarat Lupu.

***

Amintim că, pe parcursul anilor 2022 și 2023, Comisia Situații Excepționale, formată din membrii Guvernului, a suspendat temporar licențele de emisie ale televiziunilor Primul în Moldova, TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova, RTR Moldova, Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3, fiind invocate motive de securitate națională și dezinformare. Ulterior, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a retras actele permisive ale unora dintre aceste 12 televiziuni.

În perioada guvernării PAS, Serviciul de Informații și Securitate a blocat și zeci de site-uri – în majoritatea cazurilor, după începerea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei. SIS și-a argumentat deciziile prin faptul că site-urile respective răspândesc dezinformare. Unele pagini web au devenit ulterior accesibile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Participarea la proteste în Moldova: ce ai voie și ce riști. MAI a lansat un ghid

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat „Ghidul protestatarului” în Republica Moldova, un material informativ care explică drepturile celor care participă la proteste, ce acțiuni sunt interzise și ce sancțiuni riscă în cazul încălcării legii. Potrivit MAI, ghidul va fi distribuit cetățenilor pentru a-i ajuta să evite situațiile de risc.

„Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziția cetățenilor „Ghidul protestatarului”, un material informativ prin care oamenii pot cunoaște riscurile la care se expun, precum și drepturile pe care le au atunci când aleg să participe la proteste. Materialul conține informații clare despre obligațiile participanților și consecințele în cazul nerespectării legii. (…) „Ghidul protestatarului” va fi distribuit de către angajații sistemului afacerilor interne, astfel încât fiecare persoană să fie informată și să evite situațiile de risc”, au comunicat reprezentanții MAI.

Ce prevede Ghidul protestatarului în Republica Moldova 

Drepturile tale – ai voie să: 

  • Te exprimi liber și pașnic;
  • Porți pancarte, drapele, simboluri;
  • Scandezi și participi la acțiuni non-violente;
  • Te deplasezi pe traseul aprobat;
  • Fii protejat de poliție;
  • Filmezi și fotografiezi protestul. 

Nu ai voie să:

  • Agresezi persoane/forțele de ordine;
  • Distrugi bunuri publice ori private;
  • Porți arme, obiecte periculoase, alcool sau droguri;
  • Blochezi drumuri sau instituții vitale;
  • Instigi la ură, violență sau ilegalități;
  • Ignori somațiile poliției;
  • Să pretinzi, să accepți sau să primești bani/avantaje pentru participare la protest.

Dacă încalci regulile riști:

  • Amendă pentru tulburarea ordinii publice;
  • Evacuare sau reținere de către poliție;
  • Dosar penal pentru violențe, distrugeri, huliganism;
  • Obligarea organizatorilor să plătească daunele.

Cetățenii care dau curs chemărilor pentru participarea la acțiuni de dezordini în masă intră sub incidența Codului penal și riscă pedepse cu închisoarea de la 3 la 7 ani, se menționează în Ghidul protestatarului. Chemarea oamenilor să nu respecte cerințele legitime ale autorităților prin violență, să provoace dezordine în masă sau să agreseze persoane se pedepsesc cu amendă de la 27 500 la 42 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani, se mai precizează în Ghidul protestatarului.

mai.gov.md

Consecințele participării la protest contra cost

Pentru pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor de bani/avantaje pentru participare la protest: 

  • Persoanele fizice – amendă de la 5000 până la 7500 de lei;
  • Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 15 000 până la 25 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.

Pentru promisiune, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu i se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate:

  • Persoanele fizice – amendă de la 25 000 până la 50 000 lei;
  • Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 50 000 până la 75 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni. 

„Atenție: Persoana care a primit sau a acceptat bani ori alte avantaje pentru a participa la un protest este eliberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de promitere, oferire sau darea de mijloace financiare în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate”, se arată în ghidul MAI.

Partidele politice cărora le-a fost limitată activitatea sau au fost dizolvate de instanța de judecată nu au fost să desfășoare întruniri, proteste, a mai precizat MAI în Ghidul protestatarului.

mai.gov.md

Amintim că, în luna august curent, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi.

Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția. 

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat.

Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii.

Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare.

***

Precizăm că partidul condus de Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. În continuare, patru partide politice, afiliate lui Ilan Șor, riscă să fie dizolvate. Este vorba despre Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă pe 11 august de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile au solicitat ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Curtea de Apel Centru a decis, pe 19 august, ca cele patru partide afiliate lui Șor să aibă activitatea limitată. Restricția va rămâne în vigoare până la pronunțarea hotărârii în dosarul inițiat de Ministerul Justiției, care solicită constatarea acestor formațiuni drept succesoare ale Partidului Politic „Șor” și dizolvarea lor. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității, partidului politic îi este interzisă participarea, individual sau în comun, la alegeri și referendumuri, precum și organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și altor acțiuni publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: