pcrm.md

Partidul lui Voronin a decis: va forma propria fracțiune și va iniția o „coaliție largă de opoziție”

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care a acces în Parlament pe listele Blocului „Patriotic”, a decis să-și formeze propria fracțiune parlamentară. Decizia a fost luată pe 18 octombrie, la o săptămână după ce Voronin a declarat presei ruse că PCRM intenționează să aibă o fracțiune separată. În textul deciziei, reprezentanții PCRM fac referire la acordul privind crearea blocului electoral „Patriotic”. În același timp, partidul anunță că va iniția „crearea unei coaliții largi de opoziție”.

Reprezentanții PCRM au anunțat, într-un comunicat de presă, că pe 18 octombrie Comitetul Central al partidului a avut o ședință dedicată rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Conform partidului, cei prezenți la ședință „au fost informați despre textul Acordului privind crearea Blocului electoral Patriotic, în care se precizează clar că Blocul electoral Patriotic își încheie activitatea în ziua în care Curtea Constituțională recunoaște rezultatele alegerilor”.

„În aceste condiții, Plenul Comitetului Central al PCRM a adoptat o decizie privind formarea unei fracțiuni separate a Partidului Comuniștilor în noua componență a parlamentului. În Rezoluția Plenului se menționează, de asemenea, că PCRM va iniția crearea unei coaliții largi de opoziție împotriva abuzurilor regimului”, se mai arată în declarația partidului.

În decizia partidului se menționează că „PCRM consideră necesar să preia rolul de nucleu pentru unificarea clasei politice și a întregii societăți pe principiile patriotismului, protejării intereselor naționale și consolidării suveranității Republicii Moldova”: „În acest context, partidul inițiază analizarea posibilității creării, în viitorul apropiat, a unei Coaliții Patriotice pe scară largă, deschise pentru participarea tuturor forțelor politice și organizațiilor civice care împărtășesc aceste valori fundamentale”. Astfel, partidul a decis să „încredințeze fracțiunii PCRM din Parlamentul Republicii Moldova inițierea creării unei coaliții unite de opoziție împotriva abuzurilor de putere, precum și în scopul protejării Constituției și a intereselor cetățenilor Republicii Moldova”.

***

Amintim că, săptămâna trecută, Vladimir Voronin a declarat presei ruse că PCRM intenționează să-și aibă propria fracțiune în Parlament. Tot atunci, el a precizat că cele patru partide care au constituit blocul electoral – PSRM, PCRM, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei” – vor continua să colaboreze și chiar să elaboreze un „concept comun de cooperare”, dar nu vor forma o fracțiune unică. Vezi aici cum au reacționat reprezentanții PSRM și „Viitorul Moldovei”.

***

Patru partide de opoziție, conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev s-au unit și au format blocul electoral „Patriotic”, în iulie. Formațiunea a fost votată de 24,2% din totul moldovenilor care s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Blocul „Patriotic” a obținut 26 de fotolii din totalul de 101 în Parlament.

Precizăm că Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a fost scos din cursa pentru parlamentare cu doar câteva zile înainte de scrutin, după ce instanța a acceptat solicitarea Ministerului Justiției și a limitat temporar activitatea partidului. Formațiunea este acuzată de finanțare ilegală a campaniei electorale.

Pe 16 octombrie, Curtea Constituțională a a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare și a validat mandatele tuturor deputaților aleși. Pe 22 octombrie va avea loc prima ședință a noului Legislativ. Deputații urmează să aleagă conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții și Biroul permanent – și să formeze fracțiunile parlamentare în termen de maximum 10 zile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: