Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: