Максим Андреев, NewsMaker

PAS și Platforma DA susțin că funcțiile de judecători ai CSJ au fost împărțite politic. Replica socialiștilor

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco a cerut excluderea de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului șase proiecte de legi privind numirea unor judecători la Curtea Supremă de Justiție. Printre aceștia se numără numirea Tamarei Chișca-Doneva. Propunerea nu a fost susținută de majoritatea parlamentară. 

„Unul din proiecte vizează numirea Tamarei Chișca-Doneva ca vicepreședinte a Curții Supreme de Justiție. Dânsa fiind o judecătoare care a participat în „dosarul Gemenii” și pentru care Republica Moldova a fost condamnată de CtEDO și impusă să plătească prejudicii de 3,6 mln Euro. Propunerea noastră este să excludem proiectul de pe ordinea de zi”, a propus Litvinenco.

Inițiativa a fost susținută și de Platforma DA. Deputatul Alexandr Slusari a propus ca  deputații să se concentreze pe proiectele social-economice și cele pentru depășirea crizei pandemice.

„Proiectele legate de judecători sunt de dezbinare. Foarte mulți judecători au primit avizuri negative de la alte structuri, am auzit în 2020 nota informativă a domnului Nagacevschi despre mai mulți judecători, am auzit poziția chiar și din partea PSRM despre mai mulți judecători. De ce să facem acest exercițiu contraproductiv, doar la dorința unor grupări politico-criminale?”, a declarat Slusari.

De cealaltă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a replicat că recomandarea a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Legea ne obligă în 30 de zile să dăm verdictul. Aceste documente au venit din vara anului trecut, în urma concursului. CSJ nu poate activa în mod normal, nu se poate întruni în plen, fiindcă, din 33 de judecători, doar 19 activează la moment, dintre care 15 sunt în COVID. Dacă vrem să blocăm sistemul totalmente, spuneți clar și răspicat. Vom dezbate astăzi candidaturile fiecărui judecător”, a argumentat Bolea.

Propunerea de amânare a examinării subiectului a fost susținută doar de 31 de deputați.

„Înțeleg că jocurile și împărțelile sunt făcute, nu știu câți sunt a socialiștilor și câți a fracțiunii „ȘOR”, dar este clar că este vorba despre o împărțeală politică a funcțiilor de judecători de la CSJ. Faptul că împărțiți este o problemă, dar faptul că împărțiți judecători din cauza cărora Republica Moldova plătește 70 mln de lei este regretabil și condamnabil”, a conchis Litvinenco.

***

Precizăm că Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat-o pe Tamara Chișca-Doneva în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție și președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ.

Aceasta a făcut pare din completul de judecători, care a examinat „dosarul Gemenii”, în care Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, fiind obligată să achite despăgubiri în valoare de 70 de milioane de lei.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: