stripes.com

Pe clădirea Pentagonului au fost instalate plăci cu inscripția „Departamentul Războiului”

Pe clădirea Pentagonului din SUA au fost instalate plăcuțe cu inscripția „Departamentul Războiului” în locul celor vechi cu „Departamentul Apărării”. Noile panouri din bronz au fost montate personal de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, relatează stripes.com. El a declarat că „abordează cu maximă seriozitate redenumirea instituției”.

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat încă în septembrie un decret privind redenumirea Departamentului Apărării în Departamentul Războiului. Noua denumire este deja folosită în comunicatele de presă ale instituției, însă pentru modificarea oficială este necesară o decizie a Congresului. Deocamdată nu se știe când va fi examinată această inițiativă, dar mulți democrați s-au pronunțat deja împotriva ei.

Respectăm tot ceea ce a reprezentat Departamentul Apărării, dar acum începe o nouă eră — era Departamentului Războiului, orientat spre victorii în războaie și spre o înțelegere clară a misiunii. Trupele noastre trebuie să plece în misiuni având conștiința clară că obiectivul lor este să obțină succes și să învingă”, a declarat Pete Hegseth.

NBC scrie, cu referire la surse anonime din Congres, că redenumirea departamentului ar putea costa 2 miliarde de dolari. Cheltuielile vor depinde de numărul de inscripții, antete și alte elemente de identificare ce trebuie înlocuite.

Departamentul Apărării al SUA, denumit tradițional Pentagon datorită formei clădirii sale, a fost creat în structura actuală în 1947. Instituția a unificat marina militară, forțele terestre și forțele aeriene. Primele două au fost anterior o singură instituție și se numeau Departamentul Războiului, care exista încă din 1789.

Între 1947 și 1949, departamentul unificat s-a numit Departamentul Național Militar, iar din 1949 — Departamentul Apărării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: