ekonomim.com

Centrul responsabil de combaterea dezinformării sau SIS? Vițu a explicat cine raportează și cine decide ce conținut online este eliminat

În Moldova, pentru TikTok partener este SIS-ul, pentru Meta/Facebook și Google/YouTube – Stratcom. Informația a fost comunicată de directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), Liliana Vițu, care a spus că, atunci când este identificat un material pe aceste platforme, de exemplu, unul cu chemarea cetățenilor să se înroleze în armata rusă, acesta este raportat. Potrivit directoarei Centrului, atunci când se face o raportare, există un formular care trebuie completat, însă decizia finală privind eliminarea conținutului aparține platformelor, care „din păcate, nu au nicio obligație față de spațiul nostru informațional”. Vițu a mai declarat „Telegram în general nu vrea să aibă niciun contact cu autoritățile R. Moldova”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Spațiul public” de la Radio Moldova.

În timpul emisiunii, Vițu a fost întrebată dacă Centrul poate solicita unei platforme precum Facebook, YouTube sau Telegram eliminarea unui conținut.

„Centrul acționează într-un cadru. (…) Acest concept de comunicare strategică are cinci piloni care țin de securitate. (…) Primul pilon ține de integrarea europeană. (…) Al doilea este coeziunea socială. (…) Trei – reziliența economică. (…) Al patrulea pilon ține de domeniul apărării, al cincilea – de domeniul securității, inclusiv regionale. Atunci, noi ne uităm în special la comportamente, la infrastructura ingerinței externe. Dacă o anumită narațiune este un caz izolat, nu este amplificată inautentic, nu stau în spate aceleași canale, troli, boți, care fac parte din deja demonstrata și descoperita rețea de comportament inautentic, și dacă nu ține de integrarea europeană, coeziunea socială sau celelalte, atunci cad. Avem filtre care, după cum ziceam, Centrul decide ce monitorizează, ce nu monitorizează”, a declarat Vițu pe 9 octombrie.

Potrivit lui Vițu, în Uniunea Europeană, marile platforme sunt reglementate de Regulamentul privind serviciile digitale. „Acest regulament se aplică doar țărilor membre. Din momentul în care Republica Moldova a devenit țară candidată la aderare, a încercat să vadă în ce măsură acest regulament ar putea să acopere și Republica Moldova. Ni s-a spus că nu este o posibilitate și că, până atunci, putem să ne dezvoltăm un dialog bilateral, ceea ce noi am făcut ca autorități. De exemplu, pentru TikTok un partener este SIS-ul. Pentru Meta/Facebook și Google/YouTube este Stratcom. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că noi, când vedem un video, un material – de exemplu fotografii cu chemarea cetățenilor moldoveni să se înroleze în armata rusească -, noi am raportat, pentru că noi considerăm că asta ține de securitate și de apărare. Sunt vizați doi piloni din acei cinci. Noi raportăm, doar atât”, a comunicat Vițu.

Potrivit directoarei Centrului, atunci când se face o raportare, există un formular care trebuie completat. „Trebuie să spui foarte clar care prevedere din lege a fost încălcată, de ce noi considerăm că trebuie să fie dat jos, dar este absolut decizia platformelor, care, din păcate, acum nu au nicio obligație față de spațiul nostru informațional”, a menționat Vițu.

Vițu a mai spus că, în timpul monitorizării, responsabilii din Republica Moldova se uită „pe infrastrucutra ingerinței externe”. „Dacă vedem că timp de o oră se viralizează, ceea ce deja presupune bani în spate, că a fost pregătită acea rețea să preia un anumit mesaj, iată, aici intervenim. (…) Dacă este o distribuie concertată, coordonată, în urma cărora evaluarea arată că, de fapt, stă și un buget, care poate nu este declarat, aici se intervine”, a menționat ea.

Potrivit Lilianei Vițu, „Telegram în general nu vrea să aibă niciun contact cu autoritățile Republicii Moldova”. „Mai mult, în alegerile de anul trecut pentru Parlament, au și acuzat statul Republica Moldova, atunci când statul a făcut solicitări”, a adăugat ea.

***

Amintim că, pe 9 octombrie, consilierul prezidențial pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru, a declarat că Telegram nu cooperează cu autoritățile din Moldova și este folosit de Rusia pentru operațiuni hibride, inclusiv recrutarea oamenilor pentru acte de sabotaj. Întrebat la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău, dacă autoritățile intenționează să închidă platforma, Secrieru nu a oferit un răspuns explicit, dar a pledat pentru consolidarea comunicării strategice. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: