În Republica Moldova se va desfășura, în premieră, „Loteria Fiscală”. Astfel, persoanele care achită bunurile sau serviciile prin intermediul cardului bancar vor putea beneficia de premii bănești în mărime de 1 000 sau 1 500 de lei. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, 17 decembrie regulamentul privind desfășurarea concursului.
La concurs vor putea participa persoanele care au atins vârsta de 18 ani. Aceștia trebuie să fie deținători a unui card bancar emis de o bancă comercială din Republica Moldova și care au efectuat tranzacții de achitare a bunurilor/serviciilor.
Concursul va fi organizat în patru etape de către Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar fiind desfășurate două ediții speciale cu ocazia sărbătorilor de Paști sau a sărbătorilor de iarnă. Pentru fiecare etapă vor fi acordate 175 de premii a câte 1000 de lei, prin tragere la sorți. Cu ocazia sărbătorilor de Paști și cu prilejul sărbătorilor de iarnă, vor fi oferite 100 de premii a câte 1500 de lei. Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în lei, în maxim 10 zile după publicarea listei câștigătorilor pe pagina web oficială a Serviciului Fiscal de Stat.
Fondul total de câștiguri pentru desfășurarea „Loteriei Fiscale” se ridică la un milion de lei. Potrivit executivului, organizarea concursului urmărește combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate prin numerar.
În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.
Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.
În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale.
„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”
Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.
În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.”
Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.
Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.
Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.
De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie? Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.
În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale. Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.
