Kremlinul „a luat act” de afirmația președintelui SUA, Donald Trump, privind reducerea termenului acordat Federației Ruse pentru încetarea focului în Ucraina. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, pe 29 iulie, transmite RBK.
„Am luat act de declarația președintelui Trump de ieri. Operațiunea militară specială continuă, iar noi ne menținem în continuare angajamentul față de procesul de pace pentru soluționarea conflictului din jurul Ucrainei și pentru asigurarea intereselor noastre în cadrul acestei soluționări”, a declarat Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a comentat și declarațiile lui Trump, potrivit cărora acesta nu mai este interesat să vorbească cu Putin „doar de dragul discuțiilor”, menționând că dorește „să evite orice evaluări”. El a precizat că problema unei posibile întâlniri între Putin și Trump „nu a fost și nu este pe agenda concretă”.
Amintim că, pe 14 iulie, Donald Trump a declarat că Statele Unite ale Americii vor impune tarife Rusiei și parternerilor comerciali ai acesteia, dacă Moscova nu încheie un acord de încetare a focului în Ucraina în termen de 50 de zile.
Pe 28 iulie, Trump a afirmat că a vorbit de mai multe ori cu Putin, dar apoi președintele rus lansează noi atacuri asupra civililor din Ucraina. „Sunt dezamăgit de președintele Putin. Intenționez să reduc acele 50 de zile pe care i le-am dat, pentru că cred că deja știu ce se va întâmpla”, a declarat președintele SUA. Noul termen este de 10–12 zile.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.
„Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.
Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.
„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.
Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”
Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.
„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.
