chișinău.md

Peste 10 mii de familii din Moldova care au primit refugiați au cerut ajutor de la stat. De unde vor lua bani autoritățile 

Numărul refugiaților ucraineni care se află acum pe teritoriul Republicii Moldova este de 86 de mii – a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari. Potrivit ministrului, cea mai mare parte dintre cei care au fugit din calea războiului și-au găsit liniștea în familii-gazdă. Doar 5 mii de refugiați se află în centrele de plasament. Spatari a dat asigurări că familiile care și-au deschis casele pentru refugiații ucraineni vor beneficia de ajutor în valoare de 3500 de lei – „nu este alocat din bugetul de stat, ci din donațiile comunității internaționale”, a precizat el.

Potrivit IPN, ministrul a spus la postul public de televiziune că de la începutul procesului de depunere a dosarelor, peste 10 mii de familii care găzduiesc refugiați s-au înregistrat pentru a beneficia de ajutor.

Spatari a dat asigurări că sprijinul financiar de 3500 de lei oferit familiilor-gazdă nu este alocat din bugetul de stat, ci din donațiile comunității internaționale.

„Aproximativ 10 mii de familii au apelat pentru acest ajutor. Procesul încă nu s-a terminat. Procesul de solicitare s-a încheiat, dar procesul de distribuție a acestor indemnizații este în desfășurare. Indemnizațiile de care beneficiază și refugiații și familiile gazdă sunt din fonduri externe, nu sunt bani din bugetul de stat, nu sunt din taxele cetățenilor noștri, este sprijin internațional”, a spus Marcel Spatari.

Potrivit ministrului, o parte dintre refugiații care au ales la începutul războiului Republica Moldova, fie s-au îndreptat spre alte state europene, fie s-au întors în Ucraina.

Marcel Spatari spune că afluxul de refugiați din prima etapă a războiului s-a temperat, totuși pe teritoriul Republicii Moldova rămân mii de copii ucraineni care necesită să fie înscriși la școală sau grădiniță.

„90 de centre de plasament pentru refugiați mai sunt active, dintre acestea 20 de centre ar putea fi închise pentru că nu mai au mulți refugiați. În total, sunt plasați 5 mii de refugiați. Cei mai mulți dintre refugiați sunt în comunitate, nu sunt în centre de plasament. Cu cât trece mai mult timp, cu atât sunt mai mari șansele ca acești refugiați să rămână la noi și să se integreze în societate. Aproape jumătate din refugiați sunt copii, sunt multe mame cu copii. Cei mai mari învață online. La Moldexpo a fost amenajat spațiu pentru ca să poată avea loc lecțiile online în limba ucraineană. Alți peste 2000 de copii au fost înscriși în instituțiile noastre de învățământ”, a mai spus ministrul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: