chișinău.md

Peste 10 mii de familii din Moldova care au primit refugiați au cerut ajutor de la stat. De unde vor lua bani autoritățile 

Numărul refugiaților ucraineni care se află acum pe teritoriul Republicii Moldova este de 86 de mii – a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari. Potrivit ministrului, cea mai mare parte dintre cei care au fugit din calea războiului și-au găsit liniștea în familii-gazdă. Doar 5 mii de refugiați se află în centrele de plasament. Spatari a dat asigurări că familiile care și-au deschis casele pentru refugiații ucraineni vor beneficia de ajutor în valoare de 3500 de lei – „nu este alocat din bugetul de stat, ci din donațiile comunității internaționale”, a precizat el.

Potrivit IPN, ministrul a spus la postul public de televiziune că de la începutul procesului de depunere a dosarelor, peste 10 mii de familii care găzduiesc refugiați s-au înregistrat pentru a beneficia de ajutor.

Spatari a dat asigurări că sprijinul financiar de 3500 de lei oferit familiilor-gazdă nu este alocat din bugetul de stat, ci din donațiile comunității internaționale.

„Aproximativ 10 mii de familii au apelat pentru acest ajutor. Procesul încă nu s-a terminat. Procesul de solicitare s-a încheiat, dar procesul de distribuție a acestor indemnizații este în desfășurare. Indemnizațiile de care beneficiază și refugiații și familiile gazdă sunt din fonduri externe, nu sunt bani din bugetul de stat, nu sunt din taxele cetățenilor noștri, este sprijin internațional”, a spus Marcel Spatari.

Potrivit ministrului, o parte dintre refugiații care au ales la începutul războiului Republica Moldova, fie s-au îndreptat spre alte state europene, fie s-au întors în Ucraina.

Marcel Spatari spune că afluxul de refugiați din prima etapă a războiului s-a temperat, totuși pe teritoriul Republicii Moldova rămân mii de copii ucraineni care necesită să fie înscriși la școală sau grădiniță.

„90 de centre de plasament pentru refugiați mai sunt active, dintre acestea 20 de centre ar putea fi închise pentru că nu mai au mulți refugiați. În total, sunt plasați 5 mii de refugiați. Cei mai mulți dintre refugiați sunt în comunitate, nu sunt în centre de plasament. Cu cât trece mai mult timp, cu atât sunt mai mari șansele ca acești refugiați să rămână la noi și să se integreze în societate. Aproape jumătate din refugiați sunt copii, sunt multe mame cu copii. Cei mai mari învață online. La Moldexpo a fost amenajat spațiu pentru ca să poată avea loc lecțiile online în limba ucraineană. Alți peste 2000 de copii au fost înscriși în instituțiile noastre de învățământ”, a mai spus ministrul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: