Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Actualizare: Ministerul Educației a analizat 15% din lucrările de la proba de bacalaureat la matematică, în special itemii 5 și 10 (c), și a constatat că gradul de realizare a itemului 5 este mai ridicat decât în sesiunile 2022, 2023, 2025, și similar cu cel din 2024. Pentru itemul 10 (c), ministerul susține că nivelul de realizare este cel mai înalt comparativ cu sesiunile 2022-2025. Astfel, Ministerul a îndemnat elevii „să aibă încredere în rezultatele muncii depuse de-a lungul anilor de liceu”. Menționăm că, în mediul online, au fost inițiate în total două petiții: una care solicită organizarea unui nou examen, iar cealaltă – anularea celor doi itemi. Detalii AICI.

Știrea inițială:

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Grosu, prima reacție în scandalul legat de noul ministru al Agriculturii, acuzat de legături cu PDM: „Nu am motive să nu îl cred” VIDEO

Liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu are niciun motiv să nu-l creadă pe noul ministru al Agriculturii, Radu Musteața, care susține că nu a fost membru al PDM. Grosu a spus că a avut o discuție în acest sens cu Musteața, iar acesta i-a spus că nu a fost membru nici al PLDM.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, NewsMaker l-a întrebat pe Igor Grosu cum comentează informațiile din spațiul public care îl vizează pe noul ministru al Agriculturii și potrivit cărora acesta ar fi fost membru al PDM. Totodată, NewsMaker i-a amintit de declarația sa recentă potrivit căreia persoane care l-ar fi „servit” pe fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc continuă să activeze în instituțiile statului.

„Nu e cazul. Am văzut știrea. La prima oră l-am contactat. L-am întrebat direct. Am primit răspunsuri și pentru un partid, și pentru altul. L-am întrebat direct dacă a fost membru la cele două partide menționate (nota red. PDM și PLDM). Răspunsul a fost „nu” și l-am rugat să iasă public și să comunice lucrul acesta”, a declarat Grosu.

Întrebat despre fotografiile apărute în spațiul public, Grosu a spus: „Dânsul mi-a explicat, da. A fost simpatizant a unui partid, când era student, în 2009 și așa mai departe. Probabil și mulți dintre dumneavoastră ați fost, și eu, și alții, simpatizanții unor partide în acea perioadă. Încă o dată l-am întrebat și i-am zis: „Vă asumați toată responsabilitatea și declarați cum stau lucrurile”. Mi-a reiterat încă o dată că nu a fost membru la acele două partide. (…) Nu am niciun motiv acum să nu cred în ceea ce a comunicat”.

Discuțiile pe acest subiect au început după ce, pe 21 iulie, Veaceslav Burlac, președinte interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova” – formațiune creată de foști membri ai PDM – a publicat un mesaj însoțit de mai multe fotografii despre care susține că îl surprind pe Radu Musteața. „A avut echipă bună Partidul Democrat. Unii din cei ce făceau microsectorizarea prin sectorul Ciocana în interesul PD-lui ajung miniștri în guvernul Tofan. Apare întrebarea firească: Cum a trecut filtrul PAS ministrul Agriculturii Radu Musteață?”, a scris Burlac pe rețele. Într-o primă reacție, pe 22 iulie, Radu Musteață a calificat informațiile drept „denigrări și falsuri”. Detalii AICI.

În seara zilei de 22 iulie, Radu Musteața a declarat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că va demisiona dacă se va dovedi că a fost membru al PDM. Între timp, moderatorul emisiunii a publicat o imagine despre care a spus că i-a fost expediată de un telespectator și că ar fi fost realizată la o ședință a organizației PDM Ciocana. În fotografie apar Nae Simion Pleșca și Radu Musteață, în momentul în care primul i-ar înmâna celui de-al doilea carnetul de partid. Ulterior, pe o rețea de socializare, Musteața a declarat că nu a condus niciodată vreo organizație teritorială a unui partid și că nu a fost membru al PDM. El a precizat că, în studenție, a susținut PLDM și l-a cunoscut pe Pleșca în perioada în care acesta era deputat și responsabil de sectorul Ciocana, participând la ședințele organizate de acesta cu cetățenii și susținătorii. Detalii AICI.

***

Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). El a activat timp de mai mulți ani în domeniul siguranței alimentelor și a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul instituției. Guvernul din care face parte, condus de Vasile Tofan, a fost învestit în funcție pe 22 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: