NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: