NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Substanța petrolieră continuă să se reverse în Nistru. Alimentarea cu apă în 4 raioane, sistată temporar

Substanța petrolieră continuă să se reverse în râul Nistru. Astfel, alimentarea cu apă va fi întreruptă temporar în satul Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, anunțul Ministerul Mediului.

Având în vedere că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru, suntem nevoiți să luăm măsuri de siguranță pentru protejarea sănătății publice. În următoarele ore, alimentarea cu apă va fi sistată temporar în Naslavcea și raioanele Soroca, Bălți, Florești, Sîngerei”, a transmis Ministerul Mediului.

Instituția a recomandat cetățenilor din aceste zone:

  • să rezerve cantități minime de apă pentru necesități urgente;
  • să urmărească canalele oficiale pentru actualizări privind reluarea serviciului.

Amintim că, pe 10 martie, pete uleioase au fost observate pe râul Nistru, în amonte de localitatea Naslavcea.

Ieri, 13 martie, gradul de risc din cauza poluării a fost ridicat la Galben, iar autoritățile au avertizat că ar putea fi sistată temporar aprovizionarea cu apă pentru unele localități din nordul țării.

Încă în primele ore ale dimineții, echipe din România au ajuns în Republica Moldova cu echipamente suplimentare necesare pentru a extrage substanța petrolieră de pe râul Nistru. De asemenea, Chișinăul a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. În paralel, Armata Națională a fost mobilizată în nordul Republicii Moldova – regiunea cea mai afectată – pentru a sprijini autoritățile în gestionarea crizei de poluare a apei.

Spre finalul zilei, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a transmis că calitatea apei, pe segmentul din nordul țării, s-a îmbunătățit. Totuși, oficialul a precizat că poluarea persistă, astfel că indicatorii s-ar putea schimba. El a precizat că în satul Unguri, raionul Ocnița, vor fi instalate baraje pentru a extrage substanța petrolieră, cu suportul României.

Sursa poluării

Poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina, pe 7 martie. Autoritățile de la Kiev au anunțat pe 12 martie că combustibil de rachetă s-a scurs în apele râului în zona Centralei Hidroelectrice Nistrene, răspândindu-se în aval până pe teritoriul Republicii Moldova. Ucraina a informat oficial Chișinăul despre cazul de poluare transfrontalieră, iar pe 12 martie a avut loc o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene pentru sincronizarea acțiunilor celor două țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: