NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CALM cere ca amalgamarea normativă să fie pusă pe pauză: „E discriminare și pedeapsă colectivă”. Reacția Guvernului

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere autorităților să oprească procesul de amalgamare normativă. Potrivit acestuia, unele primării ar fi forțate să se unească fără acordul lui și în lipsa unui cadru legal. Guvernul respinge acuzațiile și precizează că, în această etapă, nu decide reorganizarea localităților, ci pregătește și consultă propunerile care urmează să fie înaintate Parlamentului.

„Comunități întregi – inclusiv cele care s-au conformat și cele care nici nu aveau obligația să se comaseze – sunt silite să preia alte localități fără voia lor, fără consultare și fără resurse. Nu e reformă. E discriminare și pedeapsă colectivă”, transmite CALM în apelul lansat pe 25 august, prin care anunță, inclusiv, că a transmis o adresare oficială și o analiză juridică Președinției, Parlamentului, Guvernului și Cancelariei de Stat.

Potrivit CALM, mai multe autorități publice locale ar fi primit notificări prin care le sunt prezentate calendare pentru reorganizare, grupări de localități și centrele administrative în care ar urma să funcționeze viitoarele primării.

Congresul susține că procesul vizează inclusiv localități care au trecut deja prin amalgamarea voluntară în baza Legii nr. 225/2023, precum și primării care, potrivit CALM, au suficientă capacitate demografică, fiscală și administrativă pentru a funcționa de sine stătător.

Congresul Autorităților Locale solicită conducerii statului, în acest context, să sisteze „imediat” emiterea notificărilor privind „amalgamarea normativă până la adoptarea cadrului legal adecvat prin lege organică”. Totodată, CALM cere crearea unei platforme de dialog între Guvern, Parlament și autoritățile locale, consultarea populației, inclusiv prin referendumuri locale, și asigurarea resurselor necesare pentru eventualele reorganizări.

Reacția Guvernului: noi propunem, Parlamentul decide

Guvernul susține, în replică, că a comunicat anterior atât despre etapa amalgamării voluntare, cât și despre cea normativă și că primarii și aleșii locali au fost informați și consultați.

„Criteriile care stau la baza procesului au fost prezentate public, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați. Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior”, se arată în reacția autorității publice centrale.

Executivul respinge și acuzația că ar acționa în afara competențelor sale. Potrivit Guvernului, deși organizarea administrației locale și a teritoriului este reglementată prin lege organică și decizia finală îi aparține Parlamentului, Executivul are dreptul de inițiativă legislativă.

Astfel, Guvernul spune că poate analiza situația actuală, evalua capacitatea unităților administrativ-teritoriale, identifica variante de reorganizare, consulta autoritățile locale și pregăti proiectul legislativ care va fi înaintat Parlamentului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează Executivul.

Guvernul dă asigurări că va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Obiectivul rămâne același: consolidarea capacității administrației publice locale și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni.

***

Amintim, Guvernul a anunțat reforma teritorială în aprilie, curent. Atunci, secretarul general al Guvernului Alexei Buzu a precizat că primăriile mici din Moldova vor fi comasate și că localitățile care aleg să se unească voluntar vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură. Tot atunci, Buzu a anunțat că numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32, câte sunt în prezent, la 10. Invitat recent la NewsMaker, oficialul a precizat însă că, în urma reformei, numărul raioanelor ar putea fi chiar mai mic de zece, cifra analizată inițial.

Pe 31 iulie, când a expirat termenul pentru amalgamarea voluntară, Buzu a anunțat că, din cele 892 de primării, 60 au refuzat din start să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: