Ministerul Energiei a lansat în consultare publică Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026, care cuprinde 48 de acțiuni pentru asigurarea energiei electrice, gazelor naturale și creșterea eficienței energetice. Printre priorități se numără diversificarea surselor de gaze, monitorizarea livrărilor pentru acoperirea necesităților malului stâng, accesarea suportului de 60 de milioane de eurodin partea UE în cazul stopării livrărilor de gaze către regiune, precum și aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public.
Ministerul Energiei a publicat, spre consultare publică, Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026. Planul conține 48 de măsuri ce vizează energia electrică, gazele naturale, securitatea și eficiența energetică.
Printre măsurile din domeniul gazelor naturale se numără „achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse și asigurarea transportării acestora prin diferite rute de aprovizionare”, precum și „stabilirea pragurilor de consum pentru identificarea și atribuirea categoriilor de consumatori în funcție de consumul de gaze naturale al acestora după cum urmează: consumatori non-casnici mari; consumatori non-casnici mijlocii; consumatori non-casnici mici”.
O altă măsură prevede „aprobarea unui calendar privind restricționarea treptată a accesului consumatorilor non-casnici mari și mijlocii la serviciul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligației de serviciu public prevăzute la articolul 89 din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Acest articol reglementează obligația furnizorilor de a asigura livrarea gazelor către consumatorii casnici și întreprinderile mici.
În document se explică că ANRE va stabili praguri de consum pentru a împărți consumatorii non-casnici în mari, mijlocii și mici. Consumatorii mari și mijlocii vor achiziționa gaze naturale la prețuri negociate pe piață, iar consumatorii casnici, cei non-casnici mici și instituțiile sociale esențiale vor fi aprovizionați prin obligația de serviciu public, cu prețuri reglementate. Până la 1 octombrie 2025, ANRE va aproba un calendar pentru restricționarea accesului consumatorilor non-casnici la furnizarea gazelor și va stabili condițiile și obligațiile furnizorilor.
Printre măsuri se regăsește și „monitorizarea asigurării livrărilor de gaze naturale pentru acoperirea necesităților malului stâng, de către entitatea de aprovizionare cu gaze naturale prevăzută la art. 851 alin. (1) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale”. Potrivit acestui articol, furnizarea gazelor naturale se realizează de către furnizori care dețin licență pentru activitatea respectivă. Conform planului, această măsură va reveni Ministerului Energiei, ANRE și entității desemnate pentru livrarea gazelor naturale către malul stâng al Nistrului.
În planul publicat spre consultare se menționează că, în cazul stopării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin mecanismul stabilit de Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, va fi accesat suportul financiar oferit de UE, în valoare de 60 de milioane de euro, pus în continuare la dispoziția populației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către UE în conformitate cu Scrisoarea de intenție semnată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană la data de 4 februarie 2025″.
O măsură din domeniul eficienței energetice prevede „desemnarea unei persoane responsabile (manager energetic), pentru fiecare instituție subordonată, care să monitorizeze, verifice și să asigure consumul rațional de resurse energetice, și să asigure menținerea temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirii specifice tipului de activitate”. Potrivit planului, această măsură va reveni Agenției Proprietăți Publice, Cancelariei de Stat, autorităților publice centrale, autorităților publice locale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.
Documentul se va regăsi în consultare publică până pe 8 iulie 2025.
***
În contextul măsurilor care vizează regiunea transnistreană, amintim că în februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
