Podul de peste Nistru, în stare critică. Ședință comună a autorităților de la Chișinău și Tiraspol

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că s-a întâlnit cu autoarele unor lozinci scrise în limba română pe zidurile Chișinăului în 1970, în semn de sfidare a regimului sovietic. „Avem nevoie să cunoaștem și să păstrăm asemenea lecții de verticalitate, mai ales pentru generațiile care nu au trăit acele vremuri”, a scris șefa statului pe o rețea de socializare.

„Am avut o întâlnire caldă și emoționantă cu Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan – cele două prietene care, în 1970, au avut îndrăzneala de a scrie pe zidurile Chișinăului lozinci în limba română, sfidând regimul sovietic. Le-am mulțumit pentru tăria de caracter și demnitatea de care au dat dovadă”, a menționat șefa statului pe o rețea de socializare.

Potrivit Maiei Sandu, „avem nevoie să cunoaștem și să păstrăm asemenea lecții de verticalitate, mai ales pentru generațiile care nu au trăit acele vremuri”. „Povestea lor ne amintește că istoria nu este scrisă doar de marile evenimente sau de lideri. De multe ori, este marcată și de gesturile de curaj ale celor care aleg să nu tacă și să rămână fideli convingerilor lor”, a adăugat președinta Republicii Moldova.

Potrivit unui articol publicat anterior de Ziarul de Gardă, în 1970, Asea Andruh era elevă în clasa a X-a la Școala nr. 1 din Chișinău, iar Lilia Neagu era studentă în anul al doilea la Școala de Medicină, când, în plin regim comunist, au scris cu vopsea roșie 40 de lozinci pe blocurile de locuit, pe instituțiile statului și pe vitrinele magazinelor de pe străzile centrale ale Chișinăului. Acestea aveau următorul conținut: „Trăim la ruşi cu pielea şi-n mănuşi; Scoală, Ştefane cel Mare, scoală, scoală din mormânt, ia-ţi tu sabia cea mare, fă dreptate pe pământ; Cadre moldoveneşti; Moarte cotropitorilor!; Întoarceţi-ne alfabetul latin!; Întoarceţi-ne litoralul!”.

Potrivit sursei citate, autoarele au fost identificate și reţinute. Asea Andruh, fiind minoră, s-a ales cu exmatricularea din şcoală şi cu obligativitatea de a munci, timp de un an, în folosul societăţii. Lilia Neagu a fost condamnată la doi ani de privaţiune de libertate, pe care i-a ispăşit în Penitenciarul de la Rusca. În 1990, Lilia Neagu a fost reabilitată, condamnarea sa fiind calificată drept nefondată.