Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele au fost prezentate în cadrul unui studiu realizat de Centrul „La Strada”, și prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.
Unde și cum se manifestă violența digitală
Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.
Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.
„Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.
„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.
Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.
