gagauzinfo.md

„Discriminarea comunității LGBTQ+”. Postul public de televiziune din Găgăuzia a fost amendat

Membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au aplicat o amendă în mărime de 15 000 de lei postului public din Găgăuzia, GRT, pentru admiterea discriminării comunității LGBTQ+ și lipsă de imparțialitate într-o emisiune. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței din 18 noiembrie. 

Potrivit unui comunicat CA, controlul în privința postului public din regiunea găgăuză a fost inițiat în urma unei petiții din partea Angelei Frolov, administratoarea Centrului de Informații „Genderdoc-M”. În petiție se menționează că în cadrul programului ,,Обсуждаем вместе”, difuzat la „TV-Găgăuzia” pe 19 iunie 2024, nu au fost respectate principiile libertății de exprimare, asigurării informării corecte, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În opinia petiționarei, în cadrul programului indicat, invitații au manifestat atitudini homofobe, de incitare la ură și discriminare, iar moderatoarea a fost părtinitoare, uneori completând sau ajutând vorbitorii în formularea opiniilor lor homofobe. De asemenea, petiționara consideră că întregul program audiovizual a sugerat că persoanele din comunitatea LGBTQ+ sunt amorale, cu tendințe anormale, cu un comportament ce contravine valorilor cetățenilor moldoveni și religiei creștine, iar această categorie de persoane nu-și are loc în spațiul public.

La solicitarea CA, Consiliul pentru egalitate a prezentat un Aviz consultativ. Din analiza conținutului programului audiovizual  „Обсуждаем вместе” din 19 iunie 2024,  instituția a calificat discursul lui Nicolai Ormanji, vicepreședinte al Adunării Populare a Găgăuziei; al preotului or. Ceadîr-Lunga, Serghei Lazarev; al Alionei Cozari, șefa-adjunctă a Direcției sănătate și protecție socială, UTA Găgăuzia și al lui Tomas Mavroghenis, liderul organizației de tineret „Next Generation”, drept instigare la discriminare pe criteriul de orientare sexuală.

De asemenea, apreciind ansamblul elementelor declarațiilor exprimate în cadrul emisiunii, în particular, conținutul și maniera în care aceasta a fost realizată, Consiliul de egalitate a concluzionat că autorii, utilizând expresii denigratoare în adresa comunității LGBTQ+, au promovat un mesaj de excludere a acestui grup de persoane în baza criteriului de orientare sexuală. Totodată, în Aviz este specificat că, potrivit unui studiu realizat în 2021, dintre toate grupurile minoritare, persoanele LGBTQ+  constituie grupul cel mai puțin acceptat de către populație. În asemenea condiții, discursurile homofobe și îndemnurile la intoleranță, ținute de persoane publice notorii și care se bucură de un nivel înalt de încredere din partea unei părți semnificative a populației, nu fac decât să amplifice tensiunile existente în societate și să sporească vulnerabilitatea grupului în discuție. În condițiile unui nivel de acceptare extrem de scăzut față de comunitatea LGBTQ+, asemenea discursuri, dincolo de faptul că lezează demnitatea persoanelor vizate, nu pot avea decât efecte nocive și periculoase pentru întreaga societate, ducând la ură și atitudini violente față de acestea.

În rezultatul analizei conținutului programului audiovizual menționat, prin prisma Metodologiei de monitorizare a discursului care incită la ură în conținuturile media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a constatat următoarele:

  • declarațiile făcute în cadrul programului audiovizual promovează discriminarea împotriva comunității LGBTQ+, identificată în mod clar ca un anumit „inamic” al valorilor societății tradiționale;
  • vorbitorii nu și-au bazat discursul pe argumente, ci pe opiniile și atitudinile personale ale invitaților, prezentate/expuse ca fapte;
  • s-a operat cu narațiuni, susținute de mesaje susceptibile de a constitui discurs care incită la discriminare față de persoanele LGBTQ+, precum: autoritățile din regiunea găgăuză au dreptul și mecanisme legale de a interzice comunitatea LGBTQ+ pe teritoriul Găgăuziei; comunitatea LGBTQ+ contravine valorilor tradiționale și religiei creștine; ilustrarea homosexualității ca un fenomen care trebuie ascuns și supus blamării;
  • compania publică „Găgăuziya Radio Televizionu”, în persoana moderatoarei, nu a reacționat corespunzător la discursul care include elemente de discriminare, invocând dreptul la libertatea de opinie a persoanelor invitate;
  • au lipsit îndemnuri/instigări adresate publicului și/sau unei entități în vederea întreprinderii unor acțiuni în raport cu persoanele LGBTQ+; nu a existat o iminență a pericolului sau a riscului de potențială vătămare, care ar putea fi cauzată de difuzarea și publicarea programului.

Astfel, Consiliul Audiovizualului a decis să sancționeze GRT pentru încălcarea principilor de informare corectă, în mod imparțial și cu bună-credință. Postului de televiziune i-a fost aplicată o amendă de 15 000 de lei.

***

Precizăm că GRT a mai fost avertizat pentru admiterea discriminării pe criteriul de orientare sexuală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Un gest necolegial”: Reacții, după ce PSRM a cerut ca Parlamentul să examineze pozițiile de negociere cu UE înainte de aprobare

Socialista Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, cere ca proiectele pozițiilor de negociere să ajungă din timp la comisie, pentru ca deputații să poată audia miniștrii responsabili și să evalueze impactul asupra cetățenilor și întreprinderilor înainte ca documentele să fie aprobate. Atât președintele comisiei, Adrian Băluțel, cât și Biroul pentru Integrare Europeană au respins criticile. Potrivit acestora, Parlamentul a fost consultat, iar proiectele pozițiilor de negociere pentru trei clustere – au fost avizate în septembrie 2025.

Deputata PSRM Olga Cebotari consideră că miniștrii responsabili ar trebui să fie audiați în comisie înainte de aprobarea finală a pozițiilor de negociere, astfel încât deputații să poată examina costurile și consecințele angajamentelor asumate.

Parlamentara a anunțat, în cadrul unui briefing susținut pe 20 noiembrie, că i-a adresat o solicitare în acest sens vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

„Interesele naționale ale țării noastre trebuie puse pe primul loc și respectate”, a conchis deputata.

Biroul pentru integrare europeană, condus de vicepremiera Cristina Gherasimov, a reacționat public la declarațiile vicepreședintei comisiei parlamentare de profil. Instituția precizează că elaborarea pozițiilor pentru toate cele șase clustere a inclus consultări cu instituțiile responsabile, societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic, precum și implicarea comisiilor parlamentare de profil.

Biroul amintește că, pe 23 septembrie 2025, Comisia parlamentară de profil a aprobat avize consultative pentru proiectele pozițiilor de negociere pentru trei clustere – „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. BIE precizează, totodată, că, cu o zi înainte, a organizat consultări publice privind angajamentele propuse în aceste trei domenii.

„Biroul pentru Integrare Europeană rămâne deschis dialogului cu toate comisiile parlamentare și va continua să asigure informarea și implicarea Parlamentului în etapele următoare ale procesului de negocieri. (…)Până în acest moment, Cancelaria de Stat nu a primit nicio interpelare din partea Parlamentului”, transmite Biroul.

Cu o reacție la solicitarea Olgăi Cebotari a venit și președintele comisiei, deputatul PAS Adrian Băluțel. Parlamentarul a calificat demersul public al colegei sale din opoziție drept „tendențios” și a spus că informațiile puteau fi prezentate în cadrul unei discuții în comisie.

„La Comisia pentru integrare europeană avem o regulă: deși venim din partide diferite și vedem diferit integrarea europeană, lăsăm diferențele deoparte. (…) În comisie păstrăm o atmosferă colegială și am dat curs fiecărei solicitări de audieri sau prezentări. Să organizați o conferință de presă pentru o simplă cerere de informații, sugerând că negocierile sunt netransparente, este un gest necolegial. Poate fi chiar o lansare de falsuri menite să submineze încrederea în integrarea europeană. De la socialiști nu mă miră, dar dumneavoastră, doamnă Cebotari, ați spus de atâtea ori că nu sunteți ca ei”, a scris Băluțel pe rețele.

Băluțel a dat asigurări ca Comisia va respecta „în continuare legea, va oferi avizele și validările necesare procesului de aderare și o va face transparent, cu posibilitatea ca toți doritorii – colegi, experți și cetățeni să participe”.

***

Amintim că Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Ambele au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Celelalte două clustere sunt „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”.

Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale UE au decis, în unanimitate, deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina. Decizia vizează clusterele 4 și 5 și a fost posibilă după ce Ungaria și-a retras veto-ul.

Reamintim, conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028.

Recent, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova ar putea ajunge în 2027 la nivelul Muntenegrului în negocierile de aderare, dacă va menține ritmul actual al reformelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: