Imagine simbol

Premiera unui film rusesc despre războiul din Ucraina a adunat doar patru spectatori, la Minsk

Premiera filmului rus „Свидетель” despre războiul din Ucraina, filmat pe cheltuiala Ministerului Culturii al Federației Ruse, a adunat, la Minsk, doar patru spectatori. Cel puțin asta susține activista pro-rusă, cunoscută drept „principalul informator al Belarusului”, Olga Bondareva, scrie publicația Current Time.

Potrivit sursei, premiera a avut loc în cinematograful „Mir” din Minsk, Belarus. Bondareva a publicat o fotografie în care apare pe fundalul unei săli goale, împreună cu artista și propagandista Svetlana Jighimont. „O sală de cinema goală și doar patru spectatori. Care se cunosc foarte bine!” – a scris Olga Bondareva pe canalul ei de Telegram.

Premierele filmului rusesc vor avea loc numai în doar trei orașe din Belarus – în Minsk, Gomel și Tolochin, scrie „Nasha Niva”. La Brest și Baranovici, după mai multe proiecții, filmul a fost retras din distribuție.

Publicația a verificat serviciul online de vânzare a biletelor la cinematograful Mir din Minsk. S-a dovedit că pe 25 și 26 august nimeni nu a cumpărat bilete pentru proiecția filmului „Свидетель”, iar pe 27 august au fost cumpărate doar trei locuri.

Premiera rusă a filmului „Свидетель” a avut loc pe 17 august. Începând cu 22 august, încasările filmului se ridica la puțin mai mult de 8 milioane 200 de mii de ruble, în timp ce bugetul său era de 200 de milioane de ruble. Filmul a fost filmat cu bani furnizați de Ministerul Culturii din Rusia.

Inițial, pelicula a fost numită „Музыкант” (nr: muzicant), dar, potrivit The Insider, după rebeliunea mercenarilor Wagner a fost redenumită, deoarece cei din urmă ar fi adesea numiți „muzicieni”.

Filmul este despre un violonist belgian care vine la Kiev și este martor la începutul unei invazii rusești pe scară largă în Ucraina. Regizorii filmului au prezentat armata ucraineană într-o lumină negativă, iar în titrele finale au scris că armata ucraineană s-a făcut vinovată de uciderea oamenilor în Bucha, bombardarea gării din Kramatorsk și distrugerea maternității din Mariupol. Amintim în acest context că Ucraina, de rând cu Occidentul a acuzat Rusia de aceste „crime de război”. Moldova s-a alăturat statelor occidentale și a cerut dreptate pentru Ucraina prin tragerea la răspundere a Rusiei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: