Premierul Belgiei, optimist privind obținerea de către Moldova a statutului de țară-candidat al aderării la UE

Premierul Regatului Belgiei, Alexander de Croo, consideră că Republica Moldova ar putea primi statutul de țară candidat de aderare la Uniunea Europeană. Deși „este dificil de a oferi un răspuns concret”, premierul Belgiei afirmă că nu vede motive, care ar împiedica evoluția procesului de integrare a țării noastre în UE.

„Comisia Europeană va analiza acest lucru de o manieră accelerată, va analiza întrebările la care veți oferi răspunsuri. Am auzit că atunci când vorbim despre Moldova, vorbim despre calitatea oamenilor, motivația – asta înseamnă Moldova. Și în ultimă instanță, aceasta este cea mai importantă chestie care o are o țară. Unele țări se consideră puternice pentru că dispun de resurse naturale, însă resursele naturale ale unei țări sunt ambițiile de care dispune o țară. Eu nu sunt în situația să vin cu anumite propuneri, pentru că Comisia Europeană este cea care va veni cu propuneri în adresa Consiliului, și, evident noi trebuie să avem încredere în recomandările pe care le va emite și cred că vor fi pozitive, nu văd de ce nu ar fi”, a declarat Alexander de Croo.

Amintim că R. Moldova a transmis cererea de aderare la Consiliul Uniunii Europene pe 3 martie 2022. Pe 11 aprilie, țara noastră a primit Chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, răspunsurile la Chestionar urmează a fi transmise Comisiei Europene în decurs de o lună.

În baza acestor răspunsuri, Comisia va elabora Opinie și o va transmite Consiliului pentru decizie. Toate cele 27 de state membre urmează să decidă unanim de a oferi statutul de țară candidat.

Negocierile de aderare sunt deschise după acordul tuturor celor 27 de membri ai Consiliului UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: