Facebook/MoldovaGaz

Presa rusă: Moldovagaz poartă negocieri cu firme ungare pentru achiziționarea de gaz destinat Transnistriei

Compania Moldovagaz poartă negocieri cu companiile ungare MOL și MVM pentru posibile achiziții de gaz pentru Transnistria. Informația a apărut în dimineața zilei de 27 ianuarie în publicația rusă Kommersant, care a citat surse. Moldovagaz nu a comentat deocamdată informația. 

Potrivit surselor publicației ruse, livrările ar putea începe în februarie dacă acorduri în acest sens vor fi încheiate în curând. Deocamdată ar fi vorba de livrări până la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Ruta și costul livrării sunt încă neclare.

Transnistria are nevoie de aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi. Companiile ungare nu dispun de volume libere de gaz, acestea vor trebui căutate pe piață la un preț ridicat, a declarat expertul rus Vitalii Ermakov. Potrivit lui, capacitatea de transport a gazoductului Iași-Chișinău nu este suficientă pentru a înlocui complet gazul rusesc, dar se poate plăti un preț mare pentru a asigura minimul necesar pentru Transnistria pe perioada de iarnă și pentru a evita o catastrofă umanitară. „Din punct de vedere economic, acest lucru este irațional, dar aici se aplică logica politică – amânarea colapsului financiar cu orice preț”, a spus Ermakov.

Actualizare: Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a menționat că, din informațiile cunoscute de Guvern, „Moldovagaz a fost solicitată de către o companie din Ungaria, MOL, care a solicitat să treacă procedura de a cunoaște clientul”. „Este un lucru standard în comunitatea energetică. La fel, pe ultima sută de metri – astăzi, a fost prezentat un proiect standard de contract. Alte detalii la această etapă nule cunoaștem. În momentul în care vom cunoaștem toate aceste detalii vom oferi publicului transparență și decizia Guvernului dacă aceste contracte sunt sau nu sunt conforme”, a precizat Recean.

***

Începând cu 1 ianuarie 2025, în pofida angajamentelor contractuale, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze în R. Moldova, care erau direcționate în regiunea transnistreană.

Ulterior, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a fost la Moscova. Detalii AICI. Pe 15 ianuarie, Krasnoselski a anunțat că principalul rezultat al vizitei sale la Moscova este că gazele rusești vor ajunge în Transnistria. Detalii AICI.

Pe 16 ianuarie, premierul Dorin Recean a declarat că a vorbit cu Vadim Krasnoselski, după ce ultimul a revenit de la Moscova. Potrivit lui Recean, Krasnoselski s-a întors „cu impresia că Moscova a hotărât problema, or Moscova nu i-a oferit o soluție pe gaze naturale”. Detalii AICI.

Cu o zi înainte, pe 15 ianuarie, coproprietarul Natural Gaz Arcadie Vicol a anunțat că firma sa a încheiat un contract-cadru cu Tiraspoltransgaz pentru a livra gaz în Transnistria. El susținea că este vorba de gaz european, nu din Rusia. Ulterior, presa rusă a scris pe surse că Moscova ia considerare achiziționarea de gaze pentru stânga Nistrului de pe piețele spot europene, prin intermediul Natural Gaz. A doua zi, premierul Dorin Recean a sugerat că, de fapt, respectivul contract-cadru ar face parte dintr-o operațiune rusească de destabilizare a Moldovei. Detalii AICI.

Contractul-cadru încheiat de Natural Gaz și Tiraspoltransgaz a atras atenția Serviciului de Informații și Securitate, care l-a audiat pe Arcadie Vicol. Omul de afaceri a declarat că nu i-au fost înaintate învinuiri – contrar informațiilor din presa națională despre presupuse acuzații de „trădare de patrie”. Detalii AICI.

Pe 17 ianuarie, Vadim Krasnoselski s-a adresat către Maia Sandu. El a spus că oficialii de la Chișinău se împotrivesc livrărilor de gaze pe malul stâng, după ce Natural Gaz a încheiat un contract-cadru cu Tiraspoltransgaz. Krasnoselski i-a solicitat șefei statului să permită ca resursa energetică să fie livrată în regiune. În reacție, Președinția a declarat că singura companie abilitată să furnizeze gaz în regiunea transnistreană este Moldovagaz. Detalii AICI.

Pe 20 ianuarie, Vadim Krasnoselski a spus că este de acord ca gazul în Transnistria să fie livrat prin intermediul Moldovagaz și a adăugat că regiunea „garantează plata”. Detalii AICI.

Pe 20 ianuarie, Chișinăul a declarat că analizează solicitarea Tiraspolului. Ultimul, potrivit autorităților de la Chișinău, a propus ca plata pentru gazele livrate în regiunea transnistreană, inclusiv achiziția și transportarea acestora la hotarul cu Republica Moldova să fie realizată de companii terțe, iar Tiraspoltransgaz să achite doar tranzitul pe teritoriul țării. Detalii AICI. Președinta Maia Sandu a adăugat că autoritățile vor analiza ce companii sunt implicate în acest proces și a menționat că Moldovagaz poate lucra doar cu entități care respectă cadrul legal. Detalii AICI.

Pe 27 ianuarie, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a declarat că pe 27 ianuarie Comisia pentru Situații Excepționale ar examina posibilitatea acordării a 3 milioane de metri cubi de gaz pentru regiunea transnistreană. Potrivit administrației de facto de la Tiraspol, Tiraspoltransgaz își asumă să returneze volumul de 3 mln de m3 de gaz sau să îl achite. NewsMaker a solicitat o replică din partea Guvernului, însă deocamdată nu am primit un răspuns. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum –  un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: