Președintele Parlamentului European, David Sassoli a decis să intre în carantină pentru 14 zile, după ce a vizitat Italia, săptămâna trecută, informează Digi24. Măsura a fost luată în contextul în care în țară a fost instituit regim de carantină pe întregul teritoriu al statului.
David Sassoli, care este de origine italian, a fost în țara natală, unde a avut ulterior mai multe întrevederi cu europarlamentarii. Sassoli a luat această decizie ca măsură de precauție.
„După ce am fost în Italia la sfârșitul săptămânii trecute și din pură precauție, am decis să urmez măsurile indicate. Covid-19 ne obligă pe toți să fie responsabili și să fie precauți. Este un moment delicat pentru toată lumea. Parlamentul continuă să lucreze în alte moduri în exercitarea atribuțiilor sale. Niciun virus nu poate bloca democrația”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al acestuia
Din cauza coronavirusului și Parlamentul European îți scurtează activitatea. Sesiunea plenarăde săptămâna aceasta va fi redusă la o singură zi de lucru: ziua de marți. Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii de grupuri politice, a decis, luni după amiaza, să scurteze sesiunea plenară reunită care ar fi trebuit să aibă loc la Bruxelles de luni până joi.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
