telegraph.md

Președinția, răspuns indirect pentru Usatîi? Băluțel, despre colectarea celor 100 000 de semnături: Este dreptul oricărui politician

Adrian Băluțel, șeful de cabinet al președintei, a declarat că după anunțul Maiei Sandu de a organiza un referendum, mai mulți politicieni au pornit un val de solicitări de referendumuri pe diverse subiecte. Potrivit lui Băluțel, autoritățile respectă legislația în vigoare. Ce ține de „dorința de a colecta semnături de la oameni pentru a-și susține inițiativele, este dreptul oricărui politician să facă acest lucru”. Deși nu a precizat la cine se referă, răspunsul lui Băluțel vine la doar o zi după ce politicianul Renato Usatîi a expediat o scrisoare președintei țării, în care a menționat că dacă nu va primi un răspuns, ar putea începe colectarea de semnături pentru inițierea unui referendum.

Adrian Băluțel, șeful de cabinet al președintei, a scris pe rețelele de socializare că „după inițiativa președintei de a fi organizat un referendum pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, mai mulți politicieni au pornit un val de solicitări de referendumuri pe diverse subiecte”.

„Aduc aminte tuturor că Republica Moldova are legislație cu privire la organizarea alegerilor, cu privire la organizarea referendumurilor și noi respectăm legislația în vigoare. În același timp, în legătura cu dorința de a colecta semnături de la oameni pentru a-și susține inițiativele, este dreptul oricărui cetățean, politician sau partid să facă acest lucru, să se asocieze și să-și manifeste poziția politică așa cum consideră, lucru consfințit în Constituție”, a menționat Băluțel.

Amintim, liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a anunțat că a transmis o scrisoare președintei Maia Sandu și Parlamentului. Politicianul a cerut inițierea unui referendum republican consultativ, în care cetățenii să răspundă dacă vor sau nu alegeri parlamentare anticipate. Politicianul a solicitat un răspuns până pe 8 martie, „în caz contrar își rezervă dreptul de a face uz de normele legislative în vigoare care oferă posibilitatea inițierii referendumului republican de către cel puțin 100 000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot”.

Înainte de aceasta, fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah anunța că i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu, în care i-a cerut inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare. În replică, administrația prezidențială a declarat că „în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri” și că „nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției”.

***

Pe 24 decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie 2023, deputații au votat în lectura a doua modificări la Codul electoral, care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale.

Pe 5 martie curent, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat că a intrat în posesia mai multor date care ar indica că Federația Rusă dorește să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. Pentru anul 2024, Serviciul „are certitudinea că referendumul anunțat va fi ținta discreditărilor”. „De partea rusă se mizează pe opțiunea de boicot, votul împotrivă, sau încadrarea unei întrebări suplimentare în cadrul referendumului care să ducă cetățenii în eroare”, a menționat directorul SIS Alexandru Musteața.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: