Externe

Prima declarație publică a lui Vladimir Putin despre rebeliunea lui Prigojin. Ce (nu) a spus

Malvina Cojocari
| 26 iunie, 2023
22:39

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu a spus aproape nimic nou în adresarea sa „istorică”, care potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ar trebui „fără exagerare, să determine soarta Rusiei”. Liderul de la Moscova i-a anunțat pe luptătorii Wagner, care au participat la rebeliune, că vor putea semna contracte cu Ministerul Apărării, iar ceilalți vor fi liberi să plece în Belarus.

Potrivit lui Putin, majoritatea luptătorilor Wagner sunt patrioți, adăugând că aceștia au comis o greșeală, care le va fi iertată.

„Vă mulțumim pentru rezistență, solidaritate și patriotism. Solidaritatea civică a arătat că încercările de a crea tulburări interne sunt sortite eșecului. Toată lumea a fost unită într-un scop comun: responsabilitatea pentru soarta patriei. Încă de la începutul evenimentelor, toate deciziile au fost luate pentru a neutraliza amenințarea apărută.

Rebeliunea armată ar fi fost înăbușită în orice caz. Organizatorii nu au putut înțelege acest lucru. După ce și-au trădat țara, i-au trădat și pe cei care au fost atrași de crimă, i-au împins până la moarte și i-au mințit. Acesta a fost rezultatul, fratricid, pe care l-au dorit dușmanii Rusiei și diverși trădători naționali: Rusia să piardă, iar societatea noastră să se dezbine”, a declarat președintele rus.

Putin a confirmat, de asemenea, moartea piloților în lupte cu structura privată militară Wagner.

„Curajul și sacrificiul de sine al eroilor-piloți căzuți au salvat Rusia. Știm că soldații și comandanții Wagner sunt și patrioți ruși. Au încercat să folosească în întuneric. Încă de la începutul evenimentelor, la instrucțiunile mele, s-au luat măsuri pentru a evita multe vărsări de sânge”, a mai spus liderul de la Kremlin.

Totodată, Vladimir Putin i-a anunțat pe luptătorii Wagner că vor putea semna contracte cu Ministerul Apărării, iar ceilalți vor fi liberi să plece în Belarus.

„Le mulțumesc soldaților și comandanților Wagner, care au luat decizia corectă: s-au oprit. Cine vrea poate merge în Belarus. Promisiunea pe care am făcut-o va fi ținută. Sunt sigur că aceasta va fi alegerea soldaților ruși care și-au dat seama de greșeala lor”, a spus la final Putin.

Totuși, în discursul său de cinci minute, Vladimir Putin nu a menționat nicio dată numele lui Evghenii Prigojin.

***

Amintim că, în dimineața zilei de 24 iunie, Evghenii Prigojin a acuzat armata rusă că i-ar fi bombardat oamenii. Liderul mercenarilor Wagner a intrat în Rusia cu trupele sale, cu scopul de a ajunge la Moscova. El a cerut înlăturarea lui Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării al Rusiei, acuzând înalți oficiali de stat de corupție. Rusia a adoptat măsuri sporite de securitate anti-teroriste la Moscova și în regiunile de sud ale țării. În seara zilei, după negocierile cu Putin și Lukașenko, Prigojin a anunțat brusc oficial că își retrage trupele și că revine pe câmpul de luptă din Ucraina. Conform presei din Rusia, Prigojin a înaintat până la 200 km depărtare de capitala Moscova, în doar o zi.

Pe 26 iunie, Prigojin a făcut primele declarații după rebeliune. Acesta a spus că și-a adus trupele în Rusia din cauza „nedreptății”, dar a neagat că scopul a fost de a răsturna guvernarea de la Moscova. Totodată, el a menționat că revolta grupului Wagner a demonstrat că există probleme serioase de securitate pe întreg teritoriul Rusiei.

Menționăm că Prigojin nu a precizat locul aflării sale.

Kremlinul a declarat că, după încheierea rebeliunii, Prigojin ar fi trebuit să meargă în Belarus, iar mercenarii săi – în taberele de pe câmpul de luptă. Precizăm în acest context că procuratura generală rusă a anunțat deschiderea unei anchete pentru „răzvrătire armată” împotriva al lui Prigojin împotriva Moscovei. Nu se știe deocamdată care este soarta dosarului, în condițiile în care Lukașenko i-ar fi promis lui Prigojin că toate învinuirile aduse vor fi ridicate.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

adresare, top, Vladimir Putin

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.