Facebook/MAEIE

Prima reacție a Ministerului de Externe după ce ex-ambasadoarea în India a anunțat că a dat instituția în judecată

Ministerul Afacerilor Externe a recepționat cererea de chemare în judecată depusă de Ana Taban, fostă ambasadoare a Republicii Moldova în India. Instituția își va prezenta poziția în cadrul procedurilor legale corespunzătoare, pentru a asigura „un proces echitabil și desfășurarea examinării cauzei exclusiv în instanță, fără presiuni sau speculații în spațiul public”. Astfel a reacționat Ministerul de Externe la anunțul fostei ambasadoare că a dat în judecată instituția, formulând mai multe acuzații în acest sens.

În reacție la declarația Anei Taban, Ministerul a declarat că „a recepționat cererea de chemare în judecată și va prezenta poziția instituției în cadrul procedurilor legale corespunzătoare”.

„Această poziție are drept scop asigurarea unui proces echitabil și desfășurarea examinării cauzei exclusiv în instanță, fără presiuni sau speculații în spațiul public”, a comunicat Ministerul Afacerilor Externe.

Totodată, instituția a menționat că „a respectat toate procedurile și prevederile legale aplicabile în procesul de încetare a raporturilor de serviciu ale doamnei Ana Taban” și „își va susține poziția în cadrul examinării cauzei de către instanța de judecată”.

***

Amintim că, pe 7 mai, Ana Taban, fostă ambasadoare a Republicii Moldova în India, a anunțat că a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe. „A se înțelege conducătorul acestuia – viceprim-ministrul Mihai Popșoi”, a precizat aceasta pe o rețea de socializare. Ea a invocat în acest sens trei motive, dintre care unele sunt legate de rechemarea sa din funcția de ambasador în India. Ea a acuzat „fabricarea unui dosar penal” în privința ei, precum și „intimidarea” sa.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: