Procuratura Anticorupție NU va iniția un dosar penal privind pretinsa finanțare ilegală a PSRM

Procuratura Anticorupție nu va iniția urmărirea penală pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM. Într-un comunicat publicat vineri, 6 martie, reprezentanții instituției argumentează că fapta nu întrunește elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.

Procuratua Anticorupție motivează decizia prin faptul că:

– Serviciul Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nu a identificat tranzacții financiare suspecte ale PSRM, precum şi ale persoanelor fizicele şi juridice afiliate acestui partid politic;

– raportul de audit privind gestiunea financiară a PSRM pentru anii 2016, 2017 şi 2018 arată că veniturile şi cheltuielile efectuate sunt clasificate corect şi lipsite de careva iregularități;

– rapoartele anuale, ridicate de la Comisia Electorală Centrală privind gestiunea financiară a partidului politic PSRM, rapoartele privind auditul partidului politic şi rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de concurentul electoral, în perioada 01.01.2018 – 01.05.2019.

„De asemenea, pe acest caz au fost audiate toate persoanele pretins a avea informații despre obiectul investigațiilor, faptul finanțării ilegale a partidului politic negăsindu-și confirmare. Astfel, în cadrul investigațiilor nu au fost administrate careva probe care ar fi servit la constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la comiterea acestei sau unei alte infracțiuni. Prin urmare, alte mijloace de probă, nu au fost stabilite și, respectiv, se constată lipsa elementelor constitutive ale vreunei infracțiuni”, se aratî în comunicat.

Amintim că, pe 8 iunie 2019, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat, în baza unor înregistrări video cu camera ascunsă de la negocierile care au avut loc cu o zi mai devreme, la sediul PDM, între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, difuzate de unele posturi TV.

Conform legii, decizia Procuraturii este pasibilă a fi contestată în ordinea ierarhică la procurorul anticorupție și ulterior, la judecătorul de instrucție.

În același timp, Procuratura Anticorupție continuă acțiunile de urmărire penală în dosarul pornit pe pretinse fapte de spălare de bani în care ar fi vizate persoane afiliate PSRM, inițiat în anul 2016 și lăsat, anterior, în nelucrare mai bine de 3 ani.

După intervenția Procuraturii Generale cu observații de accelerare a investigațiilor, procurorul de caz a identificat 29 de persoane fizice, 25 din ele fiind deja audiate. Totodată, a fost interpelată Banca Națională a Moldovei, fiind solicitate informații relevante despre tranzacțiile pretinse a fi suspecte de spălare de bani.

Actualmente, se află la etapa de finalizare procesul de pregătire a comisiei rogatorii și a materialelor necesare pentru efectuarea anumitor activități procesual-penale în Elveția, țara de unde au fost transferați banii în litigiu, în acest sens fiind obținute anumite autorizații judecătorești pentru ridicări de documente ce constituie secret bancar.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: