Procuratura Anticorupție NU va iniția un dosar penal privind pretinsa finanțare ilegală a PSRM

Procuratura Anticorupție nu va iniția urmărirea penală pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM. Într-un comunicat publicat vineri, 6 martie, reprezentanții instituției argumentează că fapta nu întrunește elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.

Procuratua Anticorupție motivează decizia prin faptul că:

– Serviciul Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nu a identificat tranzacții financiare suspecte ale PSRM, precum şi ale persoanelor fizicele şi juridice afiliate acestui partid politic;

– raportul de audit privind gestiunea financiară a PSRM pentru anii 2016, 2017 şi 2018 arată că veniturile şi cheltuielile efectuate sunt clasificate corect şi lipsite de careva iregularități;

– rapoartele anuale, ridicate de la Comisia Electorală Centrală privind gestiunea financiară a partidului politic PSRM, rapoartele privind auditul partidului politic şi rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de concurentul electoral, în perioada 01.01.2018 – 01.05.2019.

„De asemenea, pe acest caz au fost audiate toate persoanele pretins a avea informații despre obiectul investigațiilor, faptul finanțării ilegale a partidului politic negăsindu-și confirmare. Astfel, în cadrul investigațiilor nu au fost administrate careva probe care ar fi servit la constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la comiterea acestei sau unei alte infracțiuni. Prin urmare, alte mijloace de probă, nu au fost stabilite și, respectiv, se constată lipsa elementelor constitutive ale vreunei infracțiuni”, se aratî în comunicat.

Amintim că, pe 8 iunie 2019, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat, în baza unor înregistrări video cu camera ascunsă de la negocierile care au avut loc cu o zi mai devreme, la sediul PDM, între Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, difuzate de unele posturi TV.

Conform legii, decizia Procuraturii este pasibilă a fi contestată în ordinea ierarhică la procurorul anticorupție și ulterior, la judecătorul de instrucție.

În același timp, Procuratura Anticorupție continuă acțiunile de urmărire penală în dosarul pornit pe pretinse fapte de spălare de bani în care ar fi vizate persoane afiliate PSRM, inițiat în anul 2016 și lăsat, anterior, în nelucrare mai bine de 3 ani.

După intervenția Procuraturii Generale cu observații de accelerare a investigațiilor, procurorul de caz a identificat 29 de persoane fizice, 25 din ele fiind deja audiate. Totodată, a fost interpelată Banca Națională a Moldovei, fiind solicitate informații relevante despre tranzacțiile pretinse a fi suspecte de spălare de bani.

Actualmente, se află la etapa de finalizare procesul de pregătire a comisiei rogatorii și a materialelor necesare pentru efectuarea anumitor activități procesual-penale în Elveția, țara de unde au fost transferați banii în litigiu, în acest sens fiind obținute anumite autorizații judecătorești pentru ridicări de documente ce constituie secret bancar.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: