Andei Mardari / NewsMaker

Procuror din Chișinău, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență. Ședința, amânată „din motive de sănătate”

Un procuror în Procuratura sect. Rîşcani din mun. Chişinău și un intermediar au fost deferiți justiției pentru acte de corupție – corupere pasivă și respectiv trafic te influență. Potrivit materialelor din dosar, acesta a primit 4000 euro pentru de la o persoană acuzată de escrocherie, urmând să îl ajute să iasă de sub urmărire penală și promițându-i clasarea dosarului penal. Urmărirea penală a fost pornită în 2016, iar pe 12 mai 2023 urma să fie susținută pledoaria finală a acuzatorului de stat. Ședința a fost, însă, amânată, pentru că unul dintre inculpați nu s-a prezentat la ședință, invocând motive de sănătate.

Procuratura Anticorupție informează că, astăzi, în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru urma să fie susținută pledoaria finală a acuzatorului de stat, într-o cauză penală în care un procuror în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău  și un intermediar au fost deferiți justiției pentru acte de corupție – corupere pasivă și respectiv trafic te influență.

Ședința a fost amânată pe motivul neprezentării unuia dintre inculpați, precum că ar fi internat în spital. Următoarele ședințe au fost fixate pentru data de 15 mai 2023, ora 15:00 și 22 mai 2023, ora 09:00.

***

Urmărirea penală a fost pornită în luna februarie 2016, de către Procuratura Anticorupție în baza unui denunț și expediată în instanța de judecată în luna septembrie 2016.

Potrivit denunțătorului și rezultatul efectuării urmării penale, s-a stabilit că intermediarul acționând în participație complexă cu procurorul, a pretins de la un cetățean  acuzat de comiterea infracțiunii de escrocherie, mijloace financiare în sumă de 12000 Euro, pentru scoaterea acestuia de sub urmărire penală și clasarea procesului penal.

Urmare a acestor cerințe, denunțătorul, pentru emiterea de către procuror a ordonanței de clasare a cauzei penale, i-a transmis intermediarului banii pretinși anterior în două tranșe și anume, 5000 euro până și 7000 euro după emiterea ordonanței de clasare a cauzei penale. Procurorul primind din prima tranșă suma de 4000 euro pentru realizarea promisiunii, convenind ca restul mijloacelor financiare să-i fie transmise după primirea de către denunțător a ordonanței menționate.

Potrivit Procuraturii, mijloacele bănești au fost transmise intermediarului sub controlul organului de urmărire penală de către denunțător și depistați în cadrul percheziției efectuate.

Dacă vor fi găsiți culpabili de comiterea infracțiunilor incriminate, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani, amendă în mărime de la 100 000 la 150 000 lei sau închisoare de până la 6 ani, amendă în mărime de la 150 000 la 200 000 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: