Procuror general: Am găsit 55 000 euro într-un borcan pentru murături din beciul părinților

Banii pe care procurorul general Alexandru Machidon i-a declarat drept moștenire de la părinți, în sumă totală de 55.000 de euro, și care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018 erau păstrați într-un vas de murături, pe un raft din beciul unei anexe de la gospodăria familiei sale, potrivit explicațiilor pe care le-a oferit în fața Comisiei de Evaluare a Procurorilor. După două audieri și un proces de verificare amănunțit, Comisia a constatat că Machidon a promovat evaluarea integrității etice și financiare.

Ce a verificat Comisia

Principala întrebare la care Comisia a trebuit să răspundă a fost dacă cei 55.000 de euro declarați de Machidon drept moștenire de la părinții săi, decedați în 2017, sunt o sursă legitimă pentru achiziționarea unui apartament de 34.000 de euro în decembrie 2018.

Potrivit raportului Comisiei, Machidon a explicat că numerarul era păstrat „într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obișnuit în satele moldovenești pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei utilizate pentru depozitare”. El și sora sa știau din copilărie că părinții obișnuiau să păstreze economiile în acea zonă, însă nu cunoșteau suma exactă. „Nu am știut niciodată dacă erau 50.000 EUR sau 100.000 EUR”, a declarat Machidon în fața Comisiei.

De unde proveneau banii

Comisia a analizat trei surse principale de venit ale părinților lui Machidon. Prima este un magazin-bar administrat de familie din 1995 până în august 2017, în centrul satului. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată profituri minime sau pierderi în mulți ani, însă Machidon a prezentat carnete de evidență ținute de mama sa, din care rezultă un flux constant de produse cumpărate și vândute. Comisia a acceptat că afacerea era probabil profitabilă, fără a putea cuantifica exact veniturile.

A doua sursă este salariul mamei, profesoară timp de aproape două decenii. Potrivit datelor SFS, venitul brut al mamei pentru perioada 1998-2017 a fost de circa 666.716 lei, echivalentul a aproximativ 32.000 de euro.

A treia și cea mai importantă sursă este munca tatălui în Israel, unde acesta a lucrat ca îngrijitor de bătrâni din 2003 până în 2011-2012, cu un salariu estimat de 1.500-2.000 de dolari pe lună, cu cazare și masă asigurate de angajatori. Comisia a identificat 14 transferuri bancare efectuate de tată din Israel în Republica Moldova, în valoare totală de 8.800 de dolari și 4.000 de euro, și a acceptat că acesta a muncit cel puțin 66 de luni, câștigând minimum 66.000 de dolari. Pe baza acestui calcul conservator, Comisia a concluzionat că Machidon ar fi putut moșteni cel puțin 34.916 de euro, suficienți pentru a acoperi achiziția apartamentului.

Banii păstrați în beci, nedocumentați

Un alt aspect al dosarului a fost că banii declarați drept moștenire nu au putut fi incluși în certificatul de moștenitor legal, deoarece notarul a explicat că astfel de certificate se eliberează doar pentru fonduri din conturi bancare sau documentate prin contracte, nu pentru numerar. Machidon a susținut că a ridicat această chestiune încă de la prima vizită la notar, în octombrie 2017, iar notarul a confirmat că nu a eliberat niciodată certificate de moștenitor pentru numerar.

Comisia a acceptat această explicație, observând că legislația în vigoare la acea vreme nu interzicea includerea numerarului în masa succesorală, iar practica notarială era neuniformă.

Nedeclararea economiilor în numerar

Un alt aspect examinat a vizat faptul că Machidon nu a declarat economii în numerar în declarațiile de avere pentru 2016 și 2017, deși acestea depășeau pragul legal. Astfel, în 2016 nu a declarat 210.000 de lei, iar în 2017 nu a declarat 430.000 de lei și 55.000 de euro. Procurorul a recunoscut că ambele sume depășeau pragul de declarare și că ar fi trebuit să le declare, explicând că omisiunea s-a datorat „familiarizării insuficiente cu noile norme de declarare a economiilor în numerar”, introduse prin Legea nr. 133/2016.

Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că un procuror invocă necunoașterea legii pentru a justifica omisiunile din declarațiile de avere, subliniind că „se prezumă că procurorii fie cunosc obligațiile legale ce le revin în materie de declarare a averii, fie apelează la ANI pentru îndrumare”. Cu toate acestea, deoarece omisiunile datează din 2016-2018, adică în afara perioadei de cinci ani relevante pentru evaluarea integrității etice, Comisia nu le-a putut imputa subiectului în scopul evaluării.

Concluzia Comisiei

Comisia a constatat că, deși nu a putut confirma cu certitudine suma exactă a moștenirii declarate, probele disponibile sunt suficiente pentru a înlătura dubiile serioase privind existența unor resurse financiare legitime pentru achiziționarea apartamentului. Astfel, Alexandru Machidon a promovat evaluarea integrității etice și financiare.

Alexandru Machidon a fost numit procuror general în aprilie 2026.

Ce apartament a cumpărat Machidon și la ce preț

În decembrie 2018, Alexandru Machidon a achiziționat un apartament de 65,6 metri pătrați în municipiul Chișinău, la prețul contractual de 34.000 de euro, echivalentul a 674.400 de lei. Valoarea cadastrală a apartamentului era de 424.230 de lei, adică aproximativ 21.630 de euro. Machidon a declarat că a cumpărat apartamentul în stare renovată, cu mobilier în bucătărie, un pat și o canapea, fără tehnică de uz casnic, și că în perioada imediat următoare a cheltuit aproximativ 110.000 de lei pentru mobilarea și dotarea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: