NewsMaker

Procurorii cer 15 ani de închisoare pentru Constantin Țuțu

Procurorii cer 15 ani de închisoare pentru Constantin Țuțu. Fostul deputat democrat este cercetat pentru escrocherie, îmbogățire ilicită și trafic de influență.

Conform procurorului de caz, Elena Cazacov, s-a solicitat și „15 ani privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a deține careva funcții de demnitate publică”.

Elena Cazacov a mai spus că acuzarea a cerut menținerea sechestrului pe terenul unde se află casa de locuit, pe casa de locuit și pe un cont bancar al acestuia. Conform procurorului, suma de pe cont este de 600.000 de lei. Casa și terenul nu au fost evaluate deocamdată.

În același timp, acuzarea a cerut sechestrarea sumei de 3,5 milioane de euro pentru episodul de îmbogățire ilicită.

În episodul de escrocherie, suma de 20.000 de euro a fost recunoscută drept corp delict, iar acuzarea a solicitat ca această sumă să fie restituită părții vătămate.

Conform procurorului de caz, Constantin Țuțu pledează nevinovat.

Constantin Țuțu a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, alături de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit, în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care o închiriau în Grecia, zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Pe 15 septembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Țuțu are interdicție de a părăsi Grecia. Pe 16 septembrie, procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, a spus că Țuțu a părăsit Grecia și se află în regiunea transnistreană. De cealaltă parte, avocatul lui Țuțu a declarat că informația „nu corespunde realității” și că clientul său se află în continuare în Grecia. Pe 22 septembrie, Judecătoria Buiucani a decis să admită demersul procurorului, care a cerut ca Țuțu să fie dat în căutare și să i se aplice măsura preventivă. 

În seara zilei de 2 octombrie, Poliția de Frontieră a anunțat că în punctul de trecere a frontierei Vulcănești. a fost identificat și reținut Constantin Țuțu. În aceeași seară, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a declarat la TV8 că Țuțu s-a prezentat „benevol” la frontiera cu Moldova. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, Țuțu s-a aflat în ultima perioadă în stânga Nistrului. Ulterior a traversat ilegal frontiera cu Ucraina și a încercat, prin intermediari, să influențeze polițiști de frontieră moldoveni pentru a-i fi permisă trecerea fără impedimente în Moldova.

În prezent, Constantin Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Raport StratCom: sprijinul pentru aderarea la UE crește, dar rămâne la 8% în Găgăuzia și Taraclia

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în ultimii doi ani și a ajuns la 57%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, arată Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).

La nivel național, sprijinul pentru aderare a crescut cu cinci puncte procentuale față de 2024, când era de 52%. Media națională „ascunde”, însă, diferențe „importante” între regiuni, precizează StratCom. În regiunea Centru, 73% dintre locuitori susțin aderarea, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. În nordul țării, ponderea celor care susțin aderarea a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

„Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE”, susține StratCom.

Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.

Raportul publicat pe 4 noiembrie urmărește cum a evoluat reziliența societății în fața manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Indexul analizează percepțiile și atitudinile cetățenilor în cinci domenii – integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Pentru a compara rezultatele, datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale fiecărui an din perioada 2024–2026.

***

Amintim, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la UE în iunie 2022. Ambele țări au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: